PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Putin, Biserica şi Dumnezeu călare pe tanc

1240 afișări

Vladimir Putin a intrat în altarul bisericii cu bocancii de război. Înlocuind vechea sa credinţă în ”revoluţia proletară” cu ortodoxismul, de care doar se foloseşte pentru a-şi justifica faptele, Putin e departe de a crede în Dumnezeu – toate acţiunile întreprinse de el, cel devenit un ucigaş de copii, o dovedesc. Liderul de la Kremlin a reuşit o tristă performanţă, pentru Biserică: bazat pe obedienţa ierarhilor ei, în frunte cu Patriarhul Kirill al Moscovei, Putin a transformat ortodoxia în ideologia personală a puterii lui, iar acea parte sănătoasă, care s-a împotrivit acestei transformări, s-a rupt de ”Biserica lui Putin”, sinonimă acum cu Patriarhia Rusă. Războiul din Ucraina i-a rupt definitiv pe ucraineni de ruşi, dar şi de lumea ordodoxă slavă.

Ruptura ortodoxiei slavilor - rezultatul acţiunilor ”credinciosului” Putin

Pe 20 mai, Biserica Ortodoxă Ucraineană, care s-a aflat sub ascultarea Patriarhiei Moscovei, şi-a declarat independenţa deplină faţă de Rusia şi Patriarhul Kirill. Era previzibil – tot mai multe parohii, protopopiate şi chiar eparhii au arătat semnele acestei despărţiri. Am văzut, de pildă, un proces-verbal al unei şedinţe parohiale a unei biserici a românilor din Bucovina de Nord, în care se decidea acest fapt, la o lună de la începutul invaziei în Ucraina – şi aşa s-a întîmplat în foarte multe locuri din ţara vecină.

Anterior acestei decizii, cîteva sute de preoţi ucraineni de sub ascultarea Patriarhiei Moscovei au cerut printr-o scrisoare deschisă, fapt nemaiîntîlnit, ca patriarhul lor, Kirill, să fie judecat de un tribunal religios, pentru afilierea sa făţişă la agresiunea lui Putin în Ucraina. Mişcarea de rupere de Moscova şi de Patriarhia Rusă a fost una de jos în sus, de la credincioşi şi simpli preoţi, spre ierarhii – care doar au constatat şi consfinţit, pe 20 mai, această ruptură de Biserica Moscovei, sub a cărei ”păstorire” credincioşii ortodocşi din Ucraina s-au aflat de şase secole încoace.

Afilierea Bisericii Ortodoxe Ucrainene la Patriarhia Moscovei a încetat de facto, iar aceasta şi-a exprimat, la finalul unui Conciliu bisericesc, ”independenţa şi autonomia sa deplină” faţă de autoritatea spirituală rusă în termeni fără echivoc: ”Nu sîntem de acord cu Patriarhul moscovit, Kiril (...) în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Conciliul condamnă războiul ca pe o încălcare a poruncii lui Dumnezeu ”Să nu ucizi!” şi exprimă condoleanţe tuturor celor care au suferit în război”. Episcopul Kliment de la Lavra Pecearskaia din Kiev a mărturisit: ”De ani de zile suntem supuşi unor presiuni ale statului ucrainean, în vederea unei despărţiri de Patriarhia de la Moscova, însă azi există o nevoie în acest sens, o cerere în acest sens în lumea Bisericii”, inclusiv în Donbass, pe care ierarhii Bisericii ucrainene afiliate pînă mai ieri la Patriarhia Moscovei au resimţit-o şi au acţionat ca atare”.

Sprijinul arătat fără ocolişuri de Patriarhul Kirill faţă de război îl costă acum pierderea unei părţi importante a turmei sale. După ruperea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de Patriarhia Moscovei, prin intrarea unei părţi a ortodocşilor ucraineni sub păstorirea Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolelui, în februarie 2019, ca urmare a ocupării Crimeei, acum şi restul credincioşilor li se alătură, în a doua mare ”schismă” ortodoxă a slavilor. E exclusiv rezultatul politicii lui Putin. Al intrării sale cu bocancii războiului în altarul bisericii şi a determinării lui Kirill de a-şi aşeza patrafirul pe tancuri.

După o tăcere de opt zile, Biserica Ortodoxă Rusă a reacţionat abia la 28 mai, negînd demersul Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a deveni independentă. Mitropolitul Ilarion, şeful departamentului de relaţii externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, a declarant că unitatea cu Biserica Ortodoxă Ucraineană ”este păstrată” şi ”va fi consolidată”. Dar cum? Patriarhia rusă mizează încă pe faptul că ierarhii de sub ascultarea ei din Ucraina nu au declarat încă făţiş ”autocefalia”, ci doar această ruptură, în temeni mai degrabă laici. Dar e un pas oricum fără întoarcere, pe care ”locotenenţii” eparhiali ai lui Kirill încearcă să-l minimalizeze.

Sfinţi, biserici şi arme

Pe celălalt front, cel ”lumesc” şi ideologic, Putin şi oamenii săi continuă acţiunea de ”ideologizare” a Bisericii. În urmă cu o săptămînă, a venit solicitarea ”sanctificării” generalului rus Suvorov, ”conte de Rîmnic”, făcută de ministrul apărării Şoigu către Patriarhia rusă. Suvorov a purtat mai multe războaie atît împotriva ucrainenilor răsculaţi, cît şi a polonezilor şi a fondat Tiraspolul la finele secolului XVIII. Numai sfînt n-a fost: a reprimat cu o mare cruzime ridicarea ucrainenilor împotriva ”boiarilor” ruşi sub Emelian Pugaciov şi numai în urma unei singure bătălii, de la margine Varşoviei, intraţi în suburbiile oraşului, ostaşii de sub conducerea lui au masacrat 200.000 de oameni.

Putin amestecă, fără nicio jenă, religie, politică şi istorie într-un creuzet malefic, care să-i justifice crimele şi războiul. Faptul că Biserica-i cîntă în strună e rezultatul unei ”cumpărări” a ei şi a credicioşilor ruşi prin tot felul de măsuri politice, care vor să demonstreze că autocratul de la Kremlin doreşte refacerea unei Mari Rusii nu oricum, ci neapărat ”pravoslavnice”.

Încă din primele zile ale lunii martie, în 2020, Vladimir Putin anunţa voinţa sa, ca noua Constituţie a Federaţiei Ruse să îl menţioneze explicit pe Dumnezeu. El a introdus personal un amendament prin care menţionarea „credinţei în Dumnezeu” a ruşilor să fie introdusă în Constituţie şi un altul de intezicere a căsătoriilor homosexuale: ”Cît sînt eu preşedinte, nu se va întîmpla”, a spus Putin.

Şirul ”darurilor” către Biserică (afară de cele materiale, prin ctitorirea zilnică a unor locaşuri de închinare pe teritoriul Rusiei şi în afara ei, cu sprijinul generos al statului) nu se opreşte aici. Putin investeşte banii Federaţiei Ruse în două direcţii opuse, pe care le leagă una de alta: în armament şi icoane, în tancuri şi biserici.

Ca să facă din această ”uniune” împoriva naturii şi a lui Dumnezeu, una ”consensuală”, în încercarea de a-l căţăra pe Dumnezeu pe tanc, Putin o asezonează cu măsuri pe placul Bisericii şi a credincioşilor săi. Unele de simplu PR, cum e şi ultima dintre acestea. În 23 mai, ministrul învăţămîntului Serghei Kravţov a anunţat proiectele noilor reguli de ortografie a limbii ruse, neschimbată din 1956, din vremea lui Hrusciov. E o pauză, în acţiunea sa de rescriere a manualelor de istorie a Rusiei, care reabilitează acum numele lui Stalin şi-l preamăresc pe cel al lui Putin. Noile reguli propuse privesc scrierea oblgatorie a cuvîntului „Dumnezeu” cu majuscule, ca şi numele apostolilor, ale profeţilor şi ale sfinţilor.

După acelaşi tipic, alte reguli, cele de bun simţ, ar trebui să prevadă scrierea numelui ”putin”, aşa cum l-am scris. Ca şi al altora: ”kirill”, ”şoigu” … Dar ortografia nu schimbă lumea, cum nici aservirea Bisericii de către putere nu schimbă, nici pe loc, nici mai încolo voinţa lui Dumnezeu.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria editorialistii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: marius oprea,; putin,; rusia,; moscova

Citește pe alephnews.ro: Topul celor mai dorite branduri de lux. Prada a fost doborâtă de Miu Miu

Citește pe www.zf.ro: De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul

Citește pe www.zf.ro: Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii unde angajează sute de IT-işti. Recrutările deja au început

Citește și: Ion Cristoiu: Corespondentului voluntar al „Scînteii” care demască uneltirile duşmanului de clasă trebuie să i se asigure protecţie!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.