Alegerile prezidenţiale din Franţa: Nicolas Sarkozy şi François Hollande, rivali într-un scrutin marcat de suspans

Alegătorii francezi vor da un prim răspuns, la 22 aprilie, în turul întâi al scrutinului prezidenţial, la întrebarea dacă Nicolas Sarkozy, care îl înfruntă pe socialistul François Hollande, poate obţine o răsturnare de situaţie, inedită în istoria politică recentă a Franţei.

452 afișări
Imaginea articolului Alegerile prezidenţiale din Franţa: Nicolas Sarkozy şi François Hollande, rivali într-un scrutin marcat de suspans

Nicolas Sarkozy şi François Hollande, rivali într-un scrutin prezidenţial marcat de suspans (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

La sfârşitul anului trecut, unii reprezentanţi din tabăra sa se întrebau în privat dacă un alt candidat din rândul dreptei franceze nu ar fi mai bine plasat. Impopular ca nimeni altul înaintea sa, Nicolas Sarkozy era creditat în al doilea tur cu 40% din intenţiile de vot, faţă de 60% pentru adversarul său, la vremea respectivă fiind prezentat ca eliminat chiar din primul tur.

Însă, cu două săptămâni înainte de scrutin, ajutat de evenimente şi ducând o campanie eficientă şi agresivă, preşedintele în exerciţiu revine în cursă, chiar dacă François Hollande îşi păstrează avansul.

Preşedinţia celei de a cincea puteri mondiale urmează să revină unuia dintre cei doi, niciunul dintre ceilalţi opt candidaţi nefiind, în acest stadiu, în măsură să se califice pentru turul doi, prevăzut pentru 6 mai, conform tuturor anchetelor.

Într-un stil provocator, Nicolas Sarkozy îşi exprimă încrederea în mod frcvent. "Voi câştiga şi îţi voi spune şi de ce. El nu este bun, iar acest lucru începe să se vadă. Hollande este nul!", a declarat el recent pentru o jurnalistă de la cotidianul Le Monde.

Adversarul său răspunde că nici nu se pune problema să coboare pe acest "teren de joacă", răspunzând acestui tip de atac.

Ambii în vârstă de 57 de ani, François Hollande şi Nicolas Sarkozy nu puteau fi mai diferiţi. Socialistul este un bărbat afabil, un adept al consensului.

După cinci ani de mandat, preşedintele în exerciţiu a pariat pe mobilizarea taberei sale, dreapta, şi a profitat de pe urma sondajelor sale nefavorabile pentru a se prezenta, în pofida oricărei aşteptări, drept "candidatul poporului" împotriva elitelor.

Discursul său pe teme de imigraţie este dur şi tot mai apropiat de cel al candidatei extremei drepte Marine Le Pen. "Avem prea mulţi străini pe teritoriul nostru", afirmă el.

Programul său pe teme securitate a fost stimulat de vestea tragică, o adevărată dramă naţională, a celor şapte crime comise de către Mohamed Merah, un francez susţinător al jihadului. Arestările spectaculoase şi mediatizate ale unor islamişti radicali s-au multiplicat.

În comparaţie cu el, François Hollande a avut un parcurs fără probleme. Acest socialist reformist, mai degrabă moderat, cu o înfăţişare fizică banală şi care se autodefineşte ca "normal", nu a putut să îşi facă apariţia decât după scoaterea din cursă a lui Dominique Strauss-Kahn, fostul director al Fondului Monetar Internaţional (FMI), acuzat de viol de către o cameristă din New York.

François Hollande este deranjat mai ales de avansul lui Jean-Luc Mélenchon, care s-a remarcat ca un adevărat "fenomen" al campaniei. Un tribun al stângii radicale, creditat cu 15% din voturi, acesta reuşeşte să adune mulţimi impresionante la mitingurile sale, un lucru ce relevă existenţa unui electorat care nu mai este satisfăcut de realismul economic al socialiştilor.

Candidatul unei "stângi serioase care nu va dezamăgi", François Hollande susţine obiectivele unei reduceri a deficitelor publice care se confundă cu ale dreptei. Un deficit zero în 2017, declară el, în timp ce preşedintele în exerciţiu avansează ca termen al acestui obiectiv anul 2016.

Candidatul socialist accentuează mai mult asupra introducerii unor noi impozite pe venit, colectate de la bogaţi. În schimb, cel al dreptei insistă asupra continuării politicii de tăiere a cheltuielilor publice, într-o Europă copleşită de îndatorare.

Apariţia lui Jean-Luc Mélenchon şi a discursului antimigraţie al lui Nicolas Sarkozy o eclipsează pe Marine Le Pen care, după toate aparenţele, nu va reedita succesul tatălui ei, Jean-Marie Le Pen, care s-a calificat în turul doi, în 2002.

Formaţiunile de centru sunt afectate de asemenea, de dezamăgire. Deşi este popular şi simpatizat, François Bayrou, care s-a clasat al treilea în 2007, cu 18,6% din voturi, ar putea ca de această dată să obţină locul cinci.

(Material realizat de Valentin Vidu, valentin.vidu@mediafax.ro)

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici