Oamenii de știință spun că dependența crescândă de aceste alimente poate rivaliza cu tutunul în ceea ce privește impactul pe termen lung asupra sănătății.
Alimentele ultra-procesate sunt produse fabricate în mare măsură, cum ar fi sucurile carbogazoase, gustările ambalate și carnea procesată. Acestea sunt pline de aditivi și lipsite de nutrienți esențiali. În Statele Unite, sute de ingrediente la care corpul uman nu a fost niciodată expus sunt acum comune în aceste alimente, care constituie aproape 60% din dieta tipică a adulților și aproape 70% din ceea ce mănâncă copiii, scrie Sci Tech Daily.
Un studiu făcut de Facultatea de Medicină Charles E. Schmidt a Universității Florida Atlantic a descoperit o legătură clară între consumul de alimente ultra-procesate și inflamația din organism. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumă cele mai multe astfel de alimente au niveluri mult mai ridicate de proteină C-reactivă de înaltă sensibilitate, un indicator fiabil al inflamației și un predictor puternic al bolilor cardiovasculare.
Cercetătorii au analizat datele a 9.254 de adulți din SUA din cadrul Anchetei naționale de sănătate și nutriție. Participanții au obținut o medie de 35% din caloriile zilnice din alimente ultra-procesate. Consumul a variat de la 0-19% în grupul cu cel mai mic consum, până la 60-79% în grupul cu cel mai mare consum.
După ajustarea pentru vârstă, sex, fumat, activitate fizică și alți factori de sănătate, cei din grupul cu cel mai mare consum de alimente ultra-procesate aveau o probabilitate cu 11% mai mare de a avea niveluri ridicate de inflamație decât cei din grupul cu cel mai mic consum. Chiar și consumatorii moderați au prezentat o probabilitate cu 14% mai mare.
Probabilitatea era deosebit de mare în anumite grupuri. Adulții cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani aveau un risc cu 26% mai mare de a avea markeri inflamatori crescuți în comparație cu cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani. Obezitatea a contribuit la un risc cu 80% mai mare în comparație cu persoanele cu o greutate sănătoasă. Fumătorii actuali aveau, de asemenea, un risc mai mare cu 17% decât persoanele care nu au fumat niciodată.
„Aceste constatări, bazate pe un eșantion mare și reprezentativ la nivel național de adulți din SUA, arată în mod clar că persoanele care consumă cele mai mari cantități de alimente ultra-procesate au niveluri semnificativ mai ridicate de proteină C-reactivă de înaltă sensibilitate, un marker cheie al inflamației”, a declarat dr. Allison H. Ferris, autor senior și profesor la Universitatea Florida Atlantic.
„Rezultatele au implicații importante nu numai pentru practica clinică și strategiile de sănătate publică, ci și pentru cercetările viitoare care vizează înțelegerea și reducerea riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alimente ultra-procesate”.
Dr. Charles H. Hennekens, coautor al studiului, a explicat: „Proteina C-reactivă este produsă de ficat, iar testul proteinei hs-CRP este o măsură simplă, accesibilă și foarte sensibilă a inflamației, precum și un predictor fiabil al bolilor cardiovasculare viitoare. Considerăm că profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să ia în considerare implicarea activă a pacienților în ceea ce privește riscurile alimentelor ultra-procesate și beneficiile creșterii consumului de alimente integrale”.
Autorii subliniază, de asemenea, o creștere semnificativă a ratei cancerului colorectal în SUA, în special în rândul adulților tineri. Consumul crescut de alimente ultra-procesate poate fi un factor contribuitor, alături de rolul său potențial în alte câteva boli gastrointestinale.
De asemenea, autorii observă că a fost nevoie de zeci de ani pentru ca dovezile tot mai numeroase și eforturile oficialilor din domeniul sănătății să conducă la politici care să descurajeze consumul de țigări. Ei cred că o traiectorie similară este probabilă și pentru alimentele ultra-procesate, conștientizarea crescândă conducând în cele din urmă la acțiuni semnificative în domeniul sănătății publice.
„Companiile multinaționale care produc alimente ultraprocesate sunt foarte influente, la fel cum erau companiile de tutun în trecut, astfel încât schimbările de politică pentru promovarea alimentelor integrale și reducerea consumului pot dura mult timp”, a spus Hennekens.
„Cu toate acestea, eforturile guvernului de a reduce aditivii nocivi, de a îmbunătăți etichetarea alimentelor și de a promova opțiuni mai sănătoase în programe și școli sunt pași importanți în direcția corectă”.