Anchetă NYT: Ucraina ar fi pierdut 1,2 miliarde de dolari din fraude și achiziții militare defectuoase

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Documentele descriu situații în care semnale de alarmă au fost ignorate, contractele au continuat să fie acordate unor furnizori cu probleme, iar armata nu a primit întotdeauna echipamentele și muniția pentru care statul plătise.

Investigația The New York Times apare într-un moment în care Kievul continuă să depindă de resurse considerabile pentru susținerea războiului împotriva Rusiei.

Șapte dintre primii zece contractori au primit noi afaceri în ciuda problemelor

Potrivit investigației, șapte dintre cei mai importanți zece contractori militari ai Ucrainei au obținut noi contracte deși existau anchete penale pentru fraudă, probleme privind executarea unor acorduri anterioare sau chiar situații în care directori ai companiilor fuseseră arestați pentru corupție.

Fraudă de miliarde de hrivne la cea mai mare bancă din Ucraina. Fostul proprietar va fi judecat

Auditorii au identificat 18 companii care au semnat noi acorduri după ce nu își respectaseră obligațiile din contracte precedente. Șase dintre acestea nu reușiseră să ducă la bun sfârșit nici măcar un contract.

Alte aproximativ 126 de milioane de dolari ar fi fost pierdute prin ignorarea unor oferte mai ieftine și plata unor prețuri mai mari pentru armament. Auditorii au semnalat și contracte atribuite fără justificarea juridică necesară. Separat, companii implicate într-o tranzacție eșuată își dispută responsabilitatea pentru cel puțin 100 de milioane de dolari achitați în avans.

Auditurile analizate acoperă anii 2024 și 2025 și, fiind clasificate, nu fuseseră până acum supuse examinării publice.

233.000 de proiectile de mortier, considerate inutilizabile

Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate este cel al fabricii de stat Pavlohrad Chemical Plant și al directorului acesteia, Leonid Shyman.

În 2024, militarii ucraineni au început să constate probleme la muniția de mortier: unele proiectile nu funcționau corespunzător sau cădeau fără să explodeze. Ulterior, poliția l-a arestat pe Shyman, acesta fiind acuzat într-un dosar de fraudă evaluat la aproximativ 68 de milioane de dolari, reprezentând costurile verificării și înlocuirii muniției cu probleme.

Potrivit documentelor judiciare citate în investigație, compania ar fi furnizat armatei 233.000 de proiectile de mortier inutilizabile, multe având probleme la focoase sau la încărcătura propulsoare.

Auditorii au descoperit că fabrica afirmase inițial că nu are capacitatea de a îndeplini comanda, pentru ca ulterior să-și modifice evaluarea propriilor posibilități de producție. Nu ar fi existat dovezi că autoritățile au verificat dacă furnizorul putea într-adevăr să execute contractul.

În pofida problemelor apărute la muniția de mortier, compania a primit ulterior și alte comenzi, inclusiv pentru furnizarea aproape integrală a proiectilelor de artilerie de 122 mm necesare armatei în 2025.

Shyman a fost condamnat luna trecută la cinci ani de închisoare într-un dosar separat, privind o schemă de vânzare a explozibililor la prețuri supraevaluate. El intenționează să conteste condamnarea și susține că este nevinovat în dosarul muniției de mortier.

Un contract ar fi costat Ucraina cu aproximativ 130 de milioane de dolari în plus

Investigația prezintă și cazul unei achiziții de rachete de artilerie din 2024. Trei companii au ofertat același tip de rachetă, produsă de aceeași fabrică din Turcia, la prețuri de aproximativ 4.200, 4.600 și 5.100 de dolari bucata.

Producătorul turc Arca Defense a depus oferta cea mai mică, însă contractul a revenit ofertantului cu prețul cel mai ridicat, o subsidiară a grupului ceh Czechoslovak Group, care urma să acționeze ca intermediar.

Auditorii au afirmat că nu au găsit o justificare pentru această alegere. Conform calculelor realizate de The New York Times pe baza ofertelor descrise în documente, decizia ar fi adăugat aproximativ 130 de milioane de dolari la factura Ucrainei.

Czechoslovak Group nu este acuzat în audit că ar fi comis vreo ilegalitate. Un reprezentant al companiei a precizat că grupul nu avea acces la ofertele comerciale ale concurenților și că întrebările privind procesul de atribuire trebuie adresate autorităților ucrainene.

Problemele au ajuns și în centrul scenei politice de la Kiev

Disfuncționalitățile sistemului au devenit o vulnerabilitate politică pentru Ucraina. Fostul ministru al Apărării Mykhailo Fedorov a încercat să reformeze mecanismul și a afirmat după înlăturarea sa că există „multă corupție”. Zelenski a susținut că demiterea sa a avut legătură cu conflictele acestuia cu liderii militari.

Investigația amintește și un caz care a ajuns în apropierea cercului prezidențial, însă precizează explicit că Volodimir Zelenski nu a fost implicat în presupusele fapte și că președintele ucrainean a declarat că sprijină investigația anticorupție.