Aurescu şi mai mulţi miniştri de Externe din UE, articol în Politico despre majoritatea calificată

„A venit timpul ca în politica externă a UE să se ia mai multe decizii cu majoritate de voturi. Nu pledăm pentru modificarea tratatelor şi nici nu ne gândim la o dezbatere academică prelungită. Ceea ce propunem este o abordare pragmatică, care să se concentreze doar pe chestiuni de politică externă şi de securitate”, scriu miniştrii de Externe Annalena Baerbock (ministrul federal pentru afaceri externe al Germaniei), Hadja Lahbib (ministrul afacerilor externe, afacerilor europene şi comerţului exterior, precum şi al instituţiilor culturale federale din Belgia), Jean Asselborn (ministrul afacerilor externe şi europene al Luxemburgului), Wopke Hoekstra (viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Ţărilor de Jos), Bogdan Aurescu (ministrul afacerilor externe al României), Tanja Fajon (ministrul afacerilor externe şi europene al Sloveniei) şi José Manuel Albares Bueno (ministrul afacerilor externe al Spaniei).

Aceştia scriu în articolul din Poliico faptul că în faţa războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană şi-a dovedit capacitatea de a acţiona şi a făcut acest lucru sprijinind Ucraina din punct de vedere diplomatic, financiar şi militar, reducându-i dependenţa energetică faţă de Rusia şi oferind Ucrainei, precum şi Republicii Moldova, o perspectivă clară de aderare la UE.

„Privind spre viitor, această capacitate de a acţiona rapid şi hotărât va rămâne esenţială pentru rolul UE ca actor de politică externă pregătit şi dispus să susţină valorile şi interesele cetăţenilor săi pe o scenă globală din ce în ce mai incertă. Avem nevoie de o UE care să producă rezultate solide şi tangibile. După cum au arătat evoluţiile recente, trebuie, de asemenea, să ne consolidăm capacitatea de a obţine rezultate în perioade de criză - acum mai mult ca niciodată. Şi, pe măsură ce UE se extinde, succesul integrării europene necesită ca instituţiile sale să funcţioneze eficient. Cu toate acestea, în trecut, o astfel de acţiune rapidă şi hotărâtă a UE nu a fost întotdeauna un dat. Marea majoritate a deciziilor din cadrul politicii externe a UE necesită unanimitate - ceea ce, în unele cazuri, poate încetini capacitatea noastră de a acţiona. În ciuda acestor reguli, şi nu din cauza lor, am reuşit să convenim asupra a 10 pachete de sancţiuni împotriva Rusiei ca răspuns la războiul de agresiune împotriva unui stat suveran. Acesta este motivul pentru care pledăm pentru o mai mare utilizare a votului cu majoritate calificată (QMV) în cadrul politicii externe şi de securitate comună (PESC) a UE, aşa cum este prevăzut în prezent în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)”, spun miniştrii de Externe.

Aceştia adaugă că vor să depăşească vechile linii de demarcaţie între cei care sunt în favoarea unui proces decizional cu majoritate mai mare şi cei care se opun.

„Nu milităm pentru modificarea tratatului şi nici nu ne imaginăm o dezbatere academică prelungită. În timp ce discuţia privind o PESC mai eficientă face parte dintr-o dezbatere mai amplă privind votul prin majoritate calificată în alte domenii de politică, ceea ce propunem în prezent este o abordare pragmatică - o abordare care se concentrează doar pe chestiuni legate de politica externă şi de securitate a UE şi care utilizează dispoziţiile deja încorporate în TUE într-un mod mai flexibil, care poate funcţiona pentru toată lumea. În primul rând, sugerăm o mai mare utilizare a „abţinerilor constructive”, astfel cum este prevăzut la articolul 31 alineatul (1) din TUE. Statele membre au început deja să utilizeze această opţiune simplă, dar foarte eficientă, care permite totuşi adoptarea unei decizii - şi anume, prin faptul că nu se opun, fără a împiedica astfel ceilalţi 26 de membri să meargă mai departe”, spun miniştrii.

Miniştrii de Externe spun că au văzut cât de eficiente pot fi „abţinerile constructive” în octombrie anul trecut, când Consiliul Afaceri Externe a votat cu privire la noua misiune de formare a UE pentru armata ucraineană.

„Dorim să ne bazăm pe această tendinţă emergentă - şi ne angajăm să ne examinăm sistematic propriile poziţii în vederea trecerii de la un vot împotrivă la o abţinere constructivă. În al doilea rând, propunem ca VMQ să fie supus unui test practic. Anumite domenii de politică externă ale UE permit deja luarea deciziilor prin majoritate calificată, în temeiul articolului 31 alineatul (2) din TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul a decis în unanimitate să înfiinţeze o misiune civilă a UE, termenii operaţionali ai acestei misiuni ar putea fi decişi prin vot la majoritate calificată. În mod similar, am putea aplica votul prin majoritate calificată atunci când decidem pe baza unor poziţii comune ale UE în cadrul forumurilor internaţionale privind drepturile omului. În plus, sugerăm adaptarea modului în care luăm decizii în domenii care nu necesită un vot formal, dar în care consensul se aplică totuşi în practică. De exemplu, atunci când Înaltul Reprezentant face o declaraţie publică în numele UE, textul ar putea fi aprobat printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din TUE. Acest lucru ar accelera modul în care comunicăm şi ar face ca vocea noastră europeană să fie mai puternică. În al treilea rând, încercăm să construim punţi sau - în jargonul UE - passerelle. Prin intermediul clauzei passerelle de la articolul 31 alineatul (3) din TUE, Consiliul poate decide deja - în unanimitate - ca deciziile cu majoritate calificată să devină procedura standard în anumite domenii de politică externă. Sugerăm explorarea acestei „punţi” şi în domenii bine definite din cadrul PESC. Înţelegem că unii parteneri ai UE sunt îngrijoraţi de utilizarea votului calificat în cadrul politicii externe a UE - şi luăm în serios aceste preocupări. Pentru noi, căutarea consensului este şi va rămâne în centrul ADN-ului nostru european, deoarece a vedea lumea din unghiuri diferite şi a fi deschis la compromisuri constructive reprezintă un avantaj. Astfel, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ţine seama de preocupările tuturor statelor membre ale UE, pentru a asigura adoptarea celor mai bune decizii posibile pentru interesele noastre colective. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare cooperarea într-un spirit de încredere reciprocă în cadrul UE”, adaugă miniştrii de Externe în articol..

Potrivit acestora, în mod evident, statele membre pot invoca „frâna de urgenţă” prevăzută la articolul 31 alineatul (2) din TUE pentru motive vitale şi declarate de politică naţională. Ei adaugă că vor lucra la un mecanism de „plasă de siguranţă”, pe lângă frâna de urgenţă existentă, care va încerca să asigure că interesele naţionale vitale vor continua să fie respectate în domeniile PESC în care votul majoritar este extins prin intermediul passerellei.

„Şi vom solicita consultanţă din partea experţilor independenţi pentru a sonda idei cu privire la acest aspect şi la alte chestiuni. În aceste vremuri dificile, susţinem o UE care să fie un actor capabil, eficient şi decisiv, care să protejeze libertatea, securitatea şi prosperitatea cetăţenilor săi. UE a reuşit întotdeauna să avanseze în momentele dificile. Acum, încă o dată, este timpul să acţionăm”, mai scriu în articolul din Politico, miniştrii de Externe citaţi.