Cel mai mare furnizor de gaze al Europei sfidează interdicția UE și continuă forajele în Arctica: „A fost o idee greșită”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât și a Marii Britanii.

Anul trecut, producția de gaze a Norvegiei a fost aproape de un nivel record, iar producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009. Potrivit prognozelor oficiale, însă, producția va scădea puternic după 2030 dacă nu sunt descoperite și dezvoltate noi resurse.

„În actualul context geopolitic și de securitate și având în vedere situația resurselor, cred că activitatea continuă în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor europene”, a declarat Aasland pentru Reuters, înaintea conferinței ONS, una dintre principalele reuniuni din domeniul energiei din Norvegia.

România și Europa investesc masiv în gaze. Riscul ascuns semnalat de un nou raport

UE devine mai atractivă pentru Norvegia în „lumea nebună” a lui Donald Trump

Uniunea Europeană interzice forajele în Arctica

Uniunea Europeană susține în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, dar analizează revizuirea acestei politici pe fondul preocupărilor privind securitatea energetică.

Aasland a spus că Norvegia intenționează să mențină producția și exporturile de petrol și gaze la niveluri apropiate de cele actuale cel puțin până în 2035, iar producția din Marea Barents va avea un rol esențial.

„Dacă Norvegia va rămâne un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție”, a spus ministrul.

Norvegia susține în discuțiile cu oficialii europeni că zonele din Marea Barents deschise pentru activități petroliere sunt, la fel ca Marea Nordului, lipsite de gheață și, prin urmare, mai puțin expuse riscului de deversări de petrol și altor efecte asupra mediului. Guvernul de la Oslo argumentează și că exploatarea resurselor contribuie la menținerea locurilor de muncă și a comunităților din regiunile nordice de la granița cu Rusia.

„Va fi alegerea UE”

Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt ascultate la Bruxelles, dar a subliniat că este dreptul suveran al țării să exploateze resursele din Marea Barents chiar dacă UE continuă să susțină un moratoriu.

„Vom dezvolta aceste zone, iar apoi va fi alegerea UE dacă vrea să impună un moratoriu asupra achiziției gazului sau petrolului”, a declarat el.

Petrolul extras din Arctica ar putea fi vândut pe piețele globale, în timp ce gazele ar putea fi exportate în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat, prin uzina LNG Melkøya a companiei Equinor, situată în apropiere de Hammerfest.

Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a cerut, de asemenea, UE să își reconsidere opoziția față de noile proiecte petroliere și de gaze din Arctica, susținând că viitoarele surse de energie vor fi necesare pentru securitatea energetică a Europei.

Norvegia nu se mai consideră „bateria verde” a Europei

În paralel, Norvegia produce în majoritatea anilor un surplus de energie regenerabilă, prin rețeaua extinsă de lacuri de acumulare și cursuri de apă care alimentează hidrocentralele. Energia este exportată către Europa prin cabluri transfrontaliere.

Norvegia s-a prezentat anterior drept „bateria verde” a Europei, însă ministrul Energiei spune acum că această idee este depășită, deoarece Norvegia nu poate echilibra singură piața europeană de electricitate.

„A fost o idee greșită”, a spus Aasland.

El a precizat că Norvegia nu va construi noi interconectoare de energie electrică, dar rămâne angajată în cooperarea cu Europa în sectorul energetic.