Cheltuieli mai mari, dar nu pentru SUA: Europa își reconsideră producția internă de arme

Pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra țărilor membre NATO pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare, multe state din Europa par să fi ales o cale diferită de cea anticipată de președintele american. Deși, în luna iunie, liderii alianței au convenit să majoreze bugetele de apărare până la 3,5% din PIB până în 2035, tot mai multe guverne europene aleg să investească în arme fabricate pe plan intern, în detrimentul companiilor americane.

„În trecut, înțelegerea era că Europa cumpăra arme de înaltă tehnologie din Statele Unite, iar americanii garantau apărarea continentului. Dar încrederea în acel angajament s-a diminuat”, a explicat Guntram Wolff, cercetător senior la Bruegel, pentru Bloomberg.

Europa și aliații caută alternative la armamentul american

Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / Un consilier al lui Zelenski îi cere lui Trump să exercite o „presiune reală” asupra Rusiei

UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina

Prin decizia de a reevalua acordul de 13 miliarde de dolari pentru achiziția a 88 de avioane F-35 de la compania americană Lockheed Martin, Canada a oferit un precedent relevant: „Nu ar trebui să mai trimitem trei sferturi din bugetul nostru de investiții pentru apărare în America”, a declarat premierul canadian Mark Carney.

Polonia, deși cumpără în continuare tancuri americane Abrams, a încheiat și un contract de 6 miliarde de dolari cu producătorul sud-coreean Hyundai Rotem pentru tancuri K2: „Le vor desfășura alături de tancurile M1A2 Abrams fabricate în SUA”, menționează analiștii sursei citate.

Iar Danemarca, un aliat tradițional al SUA, ia în calcul să opteze pentru un sistem european de apărare antirachetă în locul sistemului Patriot fabricat de RTX Corp: „Este foarte probabil ca Danemarca să refuze sistemul Patriot și să aleagă sistemul european. Ar fi un semnal politic că a venit momentul să plasăm noi comenzi în industria de apărare europeană”, consideră expertul danez în apărare, Hans Peter Michaelsen.

Investițiile militare pot crea locuri de muncă acasă

Dependența de industria americană este din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării. „Statele europene vor începe să prioritizeze investițiile în companiile de apărare europene”, a transmis Todd Harrison, expert la American Enterprise Institute, subliniind și avantajul politic: „Asta ajută și la justificarea cheltuielilor NATO în fața publicului, arătând că banii creează locuri de muncă acasă, în Europa, nu în SUA.”

Tranziția nu va fi ușoară. Sistemele americane, precum Patriot, sunt considerate superioare pentru că au o rază de acțiune mai mare, o precizie mai bună, sunt testate în luptă și integrate mai bine în rețelele NATO, iar capacitatea de producție a Europei este limitată: „Dacă vrei să cumperi repede, te uiți spre SUA”, apreciază Andrew MacDonald, analistul companiei britanice Janes, specializată în informații militare și de apărare. „Dacă NATO-ul european ar putea apăsa pe un buton și să creeze o industrie echivalentă, exact asta ar face. Dar durează un deceniu”.

Europa unită ar putea deveni „egalul” SUA în industria de armament

Chiar și așa, acțiunile companiilor europene din domeniul apărării au explodat în 2025. Rheinmetall AG, producător german de muniții, a crescut cu 177% doar în acest an. Cynthia Cook, de la Center for Strategic and International Studies, spune că Europa ar putea rivaliza cu SUA dacă și-ar uni eforturile: „Toate împreună sunt la fel de mari ca Statele Unite. Ar putea deveni un al doilea egal.”

În mod ironic, Trump ar putea intra în istorie nu doar ca liderul care a forțat Europa să cheltuie mai mult pe apărare, ci și ca omul care, involuntar, a impulsionat dezvoltarea unui complex militar-industrial european capabil, într-o zi, să concureze direct cu cel american.