Marți, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a nouă persoane și șase entități legate de Rusia pentru implicarea lor în amenințări hibride și campanii de dezinformare menite să destabilizeze UE și Ucraina, a anunțat Consiliul UE, potrivit The Kyiv Independent.
Noile măsuri restrictive vizează actorii implicați în ceea ce UE a descris drept „manipularea și interferența informațiilor străine” (FIMI), un termen care cuprinde activități precum atacurile cibernetice, dezinformarea și manipularea infrastructurii și a opiniei publice.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este de părere că liderul rus Vladimir Putin se teme de SUA, deoarece atacurile puternice au încetat de când Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, a sosit în Ucraina.
„Generalul Kellogg a sosit în Ucraina și nu au existat bombardamente masive timp de două nopți la rând. Acesta este un exemplu foarte interesant. Nu au existat atacuri masive în această noapte și în noaptea precedentă. (…) Ce înseamnă asta? Că Putin bombardează în mod deliberat civilii, dar când americanii sunt aici, nu o face”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Newsmax, potrivit Ukrainska Pravda.
Cancelarul german Friedrich Merz a avut un rol esențial în convingerea președintelui american Donald Trump să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, scrie The Wall Street Journal.
Asistenți anonimi apropiați de Merz susțin că acesta are o relație mai bună cu Trump decât Olaf Scholz, predecesorul său. Un aspect crucial a fost disponibilitatea lui Merz de a finanța armament american pentru Ucraina.
După un atac rusesc major asupra Ucrainei săptămâna trecută, Trump l-a sunat direct pe Merz, exprimându-și dezamăgirea față de acțiunile lui Putin.
Potrivit unor surse, Merz a fost surprins de tonul lui Trump și a recunoscut că liderul american și-a pierdut răbdarea cu Putin. În acel apel, Trump a acceptat propunerea lui Merz și a oferit cinci sisteme Patriot în loc de două.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că sprijinul reînnoit pentru Ucraina este perceput la Kiev ca un semnal de continuare a războiului.
Aceasta vine în contextul în care Donald Trump a intensificat presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt conflictului și a început să vândă mai multe arme NATO, care vor fi transmise Ucrainei pentru apărarea sa, notează Sky News.
„Au fost făcute multe declarații, multe cuvinte despre dezamăgire, dar noi, bineînțeles, am dori să sperăm că, pe lângă acestea, se exercită presiuni asupra părții ucrainene. Acum se pare că partea ucraineană percepe toate cuvintele de sprijin care îi sunt adresate nu ca un semnal pentru pace, ci ca un semnal pentru război, pentru continuarea războiului”, a declarat Peskov.
Într-o serie de postări pe social media, șeful biroului prezidențial al lui Volodimir Zelenski a insistat că Ucraina caută pacea.
„O pace justă este posibilă numai atunci când agresorul plătește pentru crimele sale și se retrage din teroare”, a declarat Andriy Yermak.
Ca și alți oficiali ucraineni în această dimineață, Yermak a făcut apel la o „presiune reală” asupra Kremlinului, scrie Sky News.
„Rusia trebuie să simtă că drumul său duce doar la izolare, sancțiuni și înfrângere pe câmpul de luptă”, a spus el.
Luni, Donald Trump a părut să arate o schimbare de poziție față de Rusia, încheind un acord pentru a vinde arme „de top” NATO pentru a ajuta Ucraina și amenințând, de asemenea, Rusia cu noi tarife de 100% dacă nu ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în termen de 50 de zile.
Institutul pentru Studiul Războiului a declarat că Putin este cel care va încerca să identifice „care narațiuni ar putea convinge Trump să nu urmeze prin tarife secundare la începutul lunii septembrie 2025″.
„Putin susține o teorie a victoriei care presupune că Rusia își poate atinge obiectivele de război continuând să obțină câștiguri târâtoare pe câmpul de luptă pe termen nelimitat și depășind sprijinul occidental pentru Ucraina și capacitatea Ucrainei de a se apăra”, a declarat thinktank-ul cu sediul în SUA.
Franța și Italia nu vor lua parte la o nouă inițiativă condusă de NATO pentru a finanța livrarea de arme americane Ucrainei, scriu publicațiile Politico și La Stampa la 16 iulie, citând oficiali guvernamentali nedeclarați din ambele țări.
Potrivit a doi oficiali francezi, Franța a refuzat să se alăture planului din cauza presiunilor președintelui Emmanuel Macron pentru ca națiunile europene să își consolideze propriile industrii de apărare prin achiziționarea de arme de producție internă.
Italia, între timp, a adoptat o poziție similară. Potrivit La Stampa, oficialii italieni au exclus achizițiile directe de arme americane, citând limitările fiscale și concentrarea țării pe sisteme tehnologice diferite, cum ar fi sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T de producție italiano-franceză furnizat deja Ucrainei.
Rachetele Patriot de apărare aeriană destinate Ucrainei sunt deja pe drum, a declarat președintele american Donald Trump, la câteva zile după ce a dezvăluit un nou plan de armament coordonat de NATO pentru Kiev, scrie The Kyiv Independent.
„Sunt deja expediate”, a declarat Trump reporterilor, când a fost întrebat despre rachetele Patriot și alte arme.
„Ele vin din Germania și apoi sunt înlocuite de Germania. Și în toate cazurile, Statele Unite își primesc banii înapoi integral”.
Explozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară.
Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute.
Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit.
Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului.
Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.
Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare.
O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent.
Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.
Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.