Comisia Europeană a propus un buget istoric de 1.816 miliarde de euro pentru perioada 2028–2035, cu 100 de miliarde destinate Ucrainei și 35% climei și biodiversității. Urmează ani de negocieri tensionate.
Executivul european a prezentat miercuri propunerea pentru bugetul central al Uniunii Europene pe șapte ani, începând din 2028: 1.816 miliarde de euro este planul ambițios pe care Ursula von der Leyen l-a numit „un buget pentru o nouă eră”. Documentul prevede creșteri semnificative în cheltuielile pentru climă, cercetare și sprijin extern, dar și o schimbare a modului în care Uniunea își colectează fondurile, potrivit politico.eu.
„35% din bugetul propus va merge către intervenții în domeniul climei și biodiversității”, a anunțat von der Leyen în fața Parlamentului European, accentuând angajamentul european de a-și păstra rolul de lider global în procesul de tranziție ecologică.
Suma propusă include un pachet de 100 de miliarde de euro alocat Ucrainei, destinat reconstrucției, apărării și integrării treptate în piața unică europeană. „Acest sprijin este un semnal clar că UE este alături de Ucraina pe termen lung”, a declarat președinta Comisiei Europene, reluând mesajul transmis săptămâna trecută la Roma, când a transmis că: „Europa este alături de Ucraina din prima zi și va rămâne alături atât timp cât va fi necesar.”
În plus, Comisia propune dublarea bugetului programului Horizon Europe, principalul instrument de finanțare a cercetării și inovării în cadrul UE. Programul a beneficiat de un buget inițial de aproximativ 95,5 miliarde de euro. De asemenea, se menține intenția de a susține tranziția digitală și competitivitatea economică a blocului european.
În ciuda ambițiilor extinse, Comisia dorește să mențină contribuțiile statelor membre la nivelurile actuale, prin reformarea mecanismelor de colectare a veniturilor proprii ale UE.
Veniturile proprii ale UE reprezintă sursele directe de finanțare ale bugetului european, colectate independent de contribuțiile statelor membre. Acestea includ o parte din taxele vamale, un procent din TVA-ul fiecărui stat membru, dar și surse noi, precum taxa pe plastic nereciclat, veniturile din certificatele de emisii și, în perspectivă, impozitarea companiilor digitale sau o taxă de carbon la frontieră. Reformând mecanismele de colectare, UE urmărește să-și diversifice sursele de finanțare prin introducerea unor venituri noi, reducând dependența de contribuțiile statelor membre.
Comisia a susținut că bugetul său va ajunge la 2000 de miliarde de euro, deoarece ia în calcul corecții pentru inflație și rambursările datoriilor contractate după pandemia de Covid. Suma a stârnit controverse: europarlamentarul român liberal Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și negociator-cheie pentru buget, a criticat metoda de calcul, numind-o „înșelătoare”, iar punctul său de vedere a fost împărtășit și de alți legislatori din diverse grupuri politice.
Propunerea pentru bugetul UE va fi supusă unor negocieri intense timp de cel puțin doi ani cu Parlamentul European și cu guvernele naționale.
Se așteaptă ca multe capitale europene să ceară un buget mai mic sau cu alte priorități: „Abia acum începe cu adevărat cursa pentru viitorul financiar al Europei”, a declarat comisarul pentru buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în comisia de buget a Parlamentului European.
Bugetul propus este exprimat în prețuri din 2025 și, comparativ cu bugetul actual pentru perioada 2021–2027, de aproximativ 1.200 de miliarde de euro în prețuri curente, reprezintă o creștere semnificativă. Ca pondere din venitul național brut al blocului comunitar, aceasta înseamnă o majorare de la 1,1% la 1,26%.