Clădirile simbolice ale lui Ceauşescu atrag turişti, la 20 de ani de la executarea dictatorului

Un simbol al grandomaniei fostului dictator, Casa Poporului este în prezent destinaţia numărul unu pentru turiştii străini care vin la Bucureşti.

În această vară, aproximativ 1.000 de turişti au vizitat zilnic Casa Poporului, cei mai mulţi din Israel, Franţa şi Germania.

"Este principalul obiectiv turistic pe care îl vizitez la Bucureşti. Sunt foarte interesat, pentru că este o parte importantă a istoriei", explică Niels, un olandez în vârstă de 27 de ani.

"Toţi vizitatorii asociază această clădire cu Ceauşescu", explică Adina Mihai, ghid în Casa Poporului, a doua clădire ca mărime din lume după Pentagon (SUA).

"Sunt impresionaţi de dimensiuni", adaugă Adina Mihai. Palatul Parlamentului are un milion de metri cubi de marmură, 200.000 de metri cubi de tapet şi 900.000 de metri cubi de lemn.

Peste 200.000 de muncitori şi 200 de arhitecţi au participat, zi şi noapte, la construcţia demarată în 1984.

La căderea lui Ceauşescu, cinci ani mai târziu, clădirea era construită în proporţie de 60 la sută, explică Adina Mihai. A fost deschisă publicului în 1994.

"Vrând-nevrând, Palatul Parlamentului a devenit simbolul Bucureştiului", afirmă Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt la Asociaţiei române a agenţiilor de turism.

Bădulescu se numără printre cele 40.000 de persoane ale căror case au fost distruse pentru construirea Casei Poporului. "Aveam şapte ani. Este traumatizant să fii forţat să te muţi dintr-o casă frumoasă într-un apartament la bloc. A fost o tragedie pentru mulţi oameni, unii s-au sinucis, dar eu nu urăsc Palatul Parlamentului", explică Bădulescu, subliniind că această clădire trebuie pusă în valoare. "Este o parte negativă a istoriei, dar nu trebuie ştearsă", explică Bădulescu.

La aproximativ 150 de kilometri vest de Bucureşti, localitatea natală a lui Ceauşescu - Scorniceşti - atrage, de asemenea, numeroşi turişti. Construită în urmă cu 100 de ani, fără electricitate, casa lui Ceauşescu are trei camere - cea în care dormea Nicolae Ceauşescu, cei opt fraţi şi părinţii dictatorului, bucătăria şi camera de zi, decorată cu fotografii ale bunicilor liderului comunist.

Închisă temporar, casa urmează să fie redeschisă în primăvară, explică Emil Bărbulescu, nepotul dictatorului.

Fost responsabil în cadrul Securităţii, Bărbulescu este nostalgic după vremurile când, spune el, oamenii nu duceau grija zilei de mâine. "Nicio perioadă istorică nu poate fi ştearsă", adaugă Bărbulescu, care doreşte să ridice o statuie în memoria lui Ceauşescu.

În restul ţării, fostele vile ale lui Ceauşescu sunt, de asemenea, integrate în circuitele turistice.

La Bucureşti, există un restaurant numit "Scânteia", după numele fostei publicaţii a Partidului Comunist, localul având pereţi de culoare roşie, embleme comuniste şi farfurii care amintesc de perioada ceauşistă.