Condiţiile de muncă precare ale muncitorilor sezonieri din Germania. Cazurile unor români, relatate de Deutsche Welle

Cazuri recente legate de accidente de muncă mortale şi concedieri abuzive, în care au fost implicaţi lucrători români, pun în evidenţă lacunele care le permit unor firme germane să exploateze muncitorii sezonieri, relatează Deutsche Welle.

1351 afişări
Imaginea articolului Condiţiile de muncă precare ale muncitorilor sezonieri din Germania. Cazurile unor români, relatate de Deutsche Welle

Condiţiile de muncă precare ale muncitorilor sezonieri din Germania. Cazurile unor români, relatate de Deutsche Welle (Imagine: Gabriel Petrescu/Arhiva Mediafax Foto)

Un român care a lucrat la un abator german timp de opt luni a fost concediat sub pretextul că ar fi încercat să îi asigure un loc de muncă surorii sale în cadrul firmei, potrivit Deutsche Welle.

Bărbatul a eludat agenţia de recrutare, scutind 800 de euro, dar la scurt timp după aceasta el a primit un document în limba germană din partea companiei pe care i s-a cerut să îl semneze. Românul l-a semnat fără să înţeleagă conţinutul, iar ulterior a aflat că şi-a semnat de fapt demisia.

"Întotdeauna le spunem oamenilor să nu semneze ceva ce nu înţeleg", a declarat Szabolcs Sepsi de la Federaţia Sindicatelor Germane (DGB). Românul fusese angajat cu contract de muncă temporar.

Un contract de muncă temporar stipulează în general salarii bazate pe îndeplinirea sarcinilor şi nu pe numărul de ore lucrate. Potrivit lui Christian Brunkhorst, şef de operaţiuni şi politică industrială în cadrul sindicatului IG Metall, nu este nimic fundamental greşit cu acest concept, dar "problema este că firmele folosesc din ce în ce mai mult contracte de muncă temporare pentru a scădea standardele condiţiilor de muncă, pentru a diminua drepturile muncitorilor şi a folosi dumpingul salarial".

Unele firme angajează subcontractori care sunt plătiţi per sarcină îndeplinită - de exemplu per unitate încărcată. Subcontractorii evită adeseori acordurile salariale, ceea ce face ca muncitorii să primească mai puţini bani decât dacă ar fi fost angajaţi direct de firma respectivă. Aspectul siguranţei este adeseori neglijat în astfel de aranjamente, potrivit lui Brunkhorst.

Dezbaterea s-a aprins recent, după moartea a doi lucrători români, în vârstă de 32 şi, respectiv, 45 de ani, în oraşul Papenburg din nordul Germaniei. Ei lucrau pentru un subcontractor la şantierul naval Meyer Werft, care angajează peste 2.500 de persoane şi construieşte nave de croazieră. Potrivit informaţiile difuzate de cotidianul german Süddeutsche Zeitung, bărbaţii erau plătiţi cu doar 3,80 de euro pe oră.

La câteva zile după incident, Meyer Werft a elaborat o cartă socială. Acest document se concentrează pe combaterea salariilor de dumping, a discriminării şi angajării minorilor şi militează pentru un salariu minim de 8,50 de euro pe oră. "Nu vrem să devenim ceva ce nu suntem", a comentat Bernard Meyer, directorul executiv al şantierului naval.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici