Prima pagină » Știri externe » Curtea Penală Internaţională este îngrijorată de „ameninţările” Rusiei cu privire la mandatul lui Putin

Curtea Penală Internaţională este îngrijorată de „ameninţările” Rusiei cu privire la mandatul lui Putin

Curtea Penală Internaţională este îngrijorată de „ameninţările” Rusiei cu privire la mandatul lui Putin
Ana Cohut
23 mart. 2023, 13:50, Știri externe
Preşedinţia Adunării Statelor Părţi a CPI a declarat că „regretă aceste încercări de a împiedica eforturile internaţionale de a asigura răspunderea pentru actele care sunt interzise de dreptul internaţional general”. De asemenea, Adunarea „îşi reafirmă sprijinul neclintit pentru Curtea Penală Internaţională”, a spus preşedinţia.
 
„Curtea Penală Internaţională întruchipează angajamentul nostru colectiv de a lupta împotriva impunităţii pentru cele mai grave crime internaţionale. Ca instituţie de ultimă instanţă, Curtea este complementară jurisdicţiilor naţionale. Facem apel la toate statele să-şi respecte independenţa judiciară şi de procurori”, a adăugat acesta, potrivit Aljazeera. 
 
Medvedev a declarat luni: „Este foarte posibil să ne imaginăm că o rachetă hipersonică este trasă din Marea Nordului de pe o navă rusă la tribunalul de la HagaToată lumea umblă sub Dumnezeu şi rachete… Priveşte cu atenţie la cer…”.
 
Mandatul de arestare al CPI pentru Putin, emis vineri, îl acuză pe liderul rus că a deportat ilegal mii de copii ucraineni, adică o crimă de război. Mişcarea legală va obliga cele 123 de state membre ale curţii să-l aresteze pe Putin şi să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va pune piciorul pe teritoriul lor.
 
Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, deşi Kievul a acordat tribunalului jurisdicţia de a urmări penal crimele comise pe teritoriul său. De asemenea, tribunalul nu are forţă de poliţie proprie şi se bazează pe statele membre pentru a face arestări.

Mandatul CPI – o decizie istorică

De asemenea, CPI a emis un mandat împotriva Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidenţial al Rusiei pentru drepturile copilului, cu acuzaţii similare.
 
Moscova a respins ordinele ca fiind „nule şi neavenite”, iar Comitetul de Investigaţii al Rusiei a declarat că nu există motive de răspundere penală din partea lui Putin. De asemenea, a mai spus că şefii de stat se bucurau de imunitate absolută în temeiul convenţiei Naţiunilor Unite din 1973.
 
Comitetul a spus că acţiunile procurorului CPI în emiterea mandatelor au arătat semne că sunt infracţiuni conform legii ruse, inclusiv acuzarea cu bună ştiinţă a unei persoane nevinovate de o infracţiune. Ucraina, care spune că peste 16.000 de copii ucraineni au fost deportaţi în Rusia de la invazia din 24 februarie 2022, a numit mandatul CPI drept „decizie istorică” care va duce la „responsabilitate istorică”.
 
Aliaţii săi occidentali, inclusiv Statele Unite şi Uniunea Europeană, au salutat, de asemenea, decizia curţii. Deşi SUA nu este parte la CPI, preşedintele Joe Biden a declarat vineri că Putin a comis în mod clar crime de război, adăugând că mandatul CPI este justificat.
 
Între timp, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a cerut tuturor membrilor CPI să respecte mandatul.
 
„Cred că oricine este parte în instanţă şi are obligaţii ar trebui să-şi îndeplinească obligaţiile”, a spus Blinken miercuri, întrebat de senatorul american Lindsey Graham, la o audiere a Comisiei pentru credite din Senat, dacă ar încuraja aliaţii europeni să-l „predea”  pe Putin.