Dispute politice în Croaţia, din cauza crizei NATO-Rusia. Preşedintele denunţă politicile SUA

Criza dintre NATO şi Rusia a generat dispute politice intense între Guvernul Croaţiei şi preşedintele Zoran Milanović, după ce acesta din urmă a denunţat politicile SUA, a afirmat că Ucraina nu ar trebui să adere la Alianţa Nord-Alantică şi a ameninţat cu retragerea din organizaţie.

1488 afișări
Imaginea articolului Dispute politice în Croaţia, din cauza crizei NATO-Rusia. Preşedintele denunţă politicile SUA

"Alianţa Nord-Atlantică intensifică prezenţa militară, dar noi nu avem nimic de-a face cu acest lucru, iar, dacă va escalada criza, vom retrage până şi ultimul militar", a afirmat preşedintele Zoran Milanović în cursul unei vizite efecuate marţi la o fabrică din Zagreb.

Însă miercuri Guvernul de la Zagreb a respins afirmaţiile preşedintelui, argumentând că acesta a vorbit în nume personal. "Preşedintele nu vorbeşte în numele Croaţiei, ci în numele său personal. Noi suntem şi rămânem un membru loial al NATO. Toate acţiunile noastre sunt în coordonare cu partenerii noştri", a afirmat miercuri ministrul croat de Externe, Gordan Grlić Radman, citat de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"În vremuri ca acestea, este cu atât mai important să arătăm solidaritate între parteneri, iar Croaţia face acest lucru în cadrul Uniunii Europene şi NATO", a subliniat Gordan Grlić Radman.

Anterior, preşedintele Zoran Milanović a afirmat că Ucraina nu are de ce să adere la NATO, denunţând politicile Administraţiei Joseph Biden. "Actuala criză nu are nicio legătură cu Ucraina, ci cu politicile lui Biden, iar eu observ o inconsistenţă în declaraţii şi o situaţie periculoasă. Ucraina nu are ce să caute în NATO, este una dintre cele mai corupte ţări din lume. Evoluţia tarifelor la gaz arată că această confruntare nu este cea mai inteligentă", a declarat preşedintele Croaţiei.

Croaţia participă cu trupe la contingentul NATO din Polonia. Alianţa Nord-Atlantică a decis suplimentarea prezenţei militare în Europa de Est, în contextul presiunilor exercitate de Rusia asupra Ucrainei. Însă Rusia a denunţat "limbajul ameninţărilor şi presiunilor militare".

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei. Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat.

Uniunea Europeană a sugerat că Statele Unite şi Marea Britanie "dramatizează" situaţia. Bruxellesul a anunţat, luni, menţinerea personalului diplomatic la Kiev, distanţându-se de poziţiile Statelor Unite şi Marii Britanii, care au redus numărul diplomaţilor şi au evacuat rudele funcţionarilor diplomatici.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici