Europenii caută un acord pe tema combaterii abuzurilor în domeniul detaşării lucrătorilor

Abatoare care angajează forţă de muncă ieftină în ţările din Europa de Est şi şantiere care angajează muncitori plătiţi cu doi euro pe oră constituie doar nişte exemple dintr-o serie care se multiplică.

După mai multe întâlniri soldate cu eşecuri, miniştrii Muncii din cele 28 de state membre UE se întâlnesc luni la Bruxelles în cadrul unei reuniuni percepute drept o ultimă şansă. Este vorba despre a lupta în mod coordonat împotriva abuzurilor asupra muncitorilor detaşaţi temporar în altă ţară decât a lor, prin consolidarea unui text din 1996.

Acest text prevede ca o întrepindere să poată "detaşa" salariaţi în altă ţară UE cu condiţia să aplice anumite reguli din ţara gazdă (salarii, condiţii de muncă şi altele), dar plătind cotizaţii sociale în ţara de origine. În lipsa unui control eficient, aceste principii sunt de obicei încălcate şi conduc la o formă de "dumping social".

"Este necesar să diminuăm aceste fraude, care afectează atât demnitatea umană, cât şi economia", aprecia recent ministrul francez al Muncii Michel Sapin.

Cu toate că această părere este împărtăşită, mijloacele de acţiune provoacă disensiuni.

Parisul şi Berlinul doresc ca noi măsuri de control să poată să fie solicitate imediat ce apare suspiciunea unei fraude şi ca fiecare ţară să poate stabili singură documentele necesare ce pot fi solicitate unei firme ce detaşează muncitori. Această poziţie este susţinută, de asemenea, de către Belgia, Luxemburg şi Italia.

Există, de asemenea, alte aproximativ zece state UE care vor să vizeze în mod automat firmele care dau ordine, ca de exemplu filialele care fraudează muncitori detaşaţi, iar acest lucru să aibă loc de la un anumit prag (neplată, valoarea prestaţiei, şi altele).

Aceste fraude devin tot mai complexe, fiind implicate uneori chiar şi şase firme, un lucru ce reduce responsabilitatea şi sporeşte dificultatea pedepsirii acestora.

Opoziţia ţărilor din Europa de Est

"Dacă vrem să combatem frauda este necesar să vizăm în mod solidar tot lanţul, în special în domeniul construcţiilor", subliniază Parisul, care intenţionează să limiteze această propunere doar la acest sector, printr-un gest de compromis.

Însă aceste propuneri sunt blocate în prezent de opoziţia mai multor state din Europa de Est (Polonia, Ungaria, Cehia şi altele), care se tem că este vorba despre un atac la adresa liberei circulaţii a muncitorilor.

Marea Britanie, pe de altă parte, nu susţine o consolidare a reglementărilor. Însă premierul britanic David Cameron a anunţat recent că vrea să înăsprească regulile de alocare a ajutoarelor sociale către imigranţii europeni, înaintea deschiderii complete a pieţei muncii pentru români şi bulgari.

În cazul unui eşec luni, şefii de stat şi de guverne vor putea prelua subiectul la sfârşitul lui decembrie, la summitul de la Bruxelles. Însă, în lipsa unui acord până la sfârşitul anului, textul nu va fi adoptat în actuala legislatură, ci va amânat până după alegerile europene din primăvară.

În contextul disensiunilor şi tergiversărilor celor 28 de membri, mai multe ţări au decis să meargă înainte şi să-şi consolideze încă de pe acum arsenalul legislativ.

În Franţa, un plan naţional de luptă împotriva fraudei se află în dezbatere. El prevede o intensificare a controalelor, în special prin inspecţia muncii.

În Belgia, Guvernul lui Elio Di Rupo a aprobat joia trecută un "plan de acţiune în lupta împotriva detaşării frauduloase a muncitorilor din UE". "Nu vom aştepta o iniţiativă europeană pentru a acţiona, în timp ce economia noastră este pe cale să fie diminuată", a declarat secretarul de stat belgian însărcinat cu lupta împotriva fraudei Hendrik Bogaert.

Planul belgian prevede "controale ţintite efectuate de către echipe specializate", inspecţii, o mai bună coordonare a "anchetelor penale" şi sancţiuni financiare "grele".