Experţi tehnici: Din moment ce rapoartele MCV continuă, înseamnă că nu am ajuns încă la punctul final

Întrebaţi dacă, la nouă ani de la instalarea MCV, cele două ţări se conformează acestor standarde, experţii au răspuns: "Din moment ce ne aflăm în continuare aici, înseamnă că nu am ajuns încă la punctul final".

Totodată, nu au precizat dacă Bulgaria şi România vor fi separate într-o viitoare evaluare în cadrul MCV, spunând că aceasta este "o situaţie ipotetică, cele două ţări fiind tratate în mod diferit, fiecare având propriile merite".

Un nou raport MCV va fi realizat pe parcursul anului 2015, urmând a fi făcut public în prima parte a lui 2016.

Anul acest este primul în care Comisia Europeană a făcut public raportul direct către mass media, fără a organiza o conferinţă de presă, reprezentanţii Comisiei Europene susţinând că informaţiile vor fi oferite prin reprezentanţele Comisiei din ţările gazdă şi direct la sediul Comisiei pentru "toţi cei care le solicită".

În briefingul tehnic în care au fost detaliate recomandările şi concluziile Mecanismului de Cooperare şi Verificare făcut public miercuri de Comisia Europeană, experţii care au contribuit la realizarea raportului au precizat că România se află într-un progres continuu, problema adusă acum în discuţie fiind aceea de a consolida progresele făcute, pentru ca acestea să devină ireversibile.

Experţii care au întocmit raportul MCV au precizat că, de la ultimele evaluări, s-au îmbunătăţit atât chestiunile privind independenţa sistemului judiciar şi a nominalizărilor în sistem, cât şi cea a respectării hotărârilor judecătoreşti.

"Raportul vorbeşte despre cum a funcţionat sistemul în aceste privinţe şi unde apar în continuare neajunsuri. Vorbeşte şi despre încercările importante care s-ar putea să apară în aceste domenii în următoarele luni. De importanţă în ultimul an în special a fost ultima fază de modernizare a codurilor legislative din România. Este un proces dificil, bineînţeles, dar veţi vedea şi în raportul nostru că arătăm că această încercare a fost trecută cu succes în România“, au precizat experţii.

Aceştia au nominalizat ca exemple de bună funcţionare atât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi Consiliul Suprem al Magistraturii, precum şi Agenţia Naţională de Integritate. În cazul ANI s-a scos în evidenţă faptul că un mare procent din hotărârile ANI au fost reconfirmate în instanţă, însă s-a remarcat şi în acest raport că Parlamentul încă "ezită" să aplice anumite decizii ale ANI confirmate în instanţă.

"În ceea ce priveşte integritatea, s-a discutat despre atitudinea Parlamentului. Raportul nostru arată că hotărârile judecătoreşti din acest domeniu trebuie să fie aplicate mai bine în Parlament. În privinţa corupţiei, raportul arată rezultate consecvente în ceea ce priveşte urmărirea penală şi aducerea în instanţă a cazurilor de corupţie de nivel înalt. Se pune însă problema în continuare a blocării în Parlament a începerii unor urmăriri penale“, au mai spus experţii.

Una dintre cele mai importante probleme semnalate, care se regăseşte şi în recomandări, face trimitere la hotărârile diferite pe care le dau instanţe diferite asupra aceleiaşi speţe sau chiar asupra aceluiaşi dosar.

"În România au existat îmbunătăţiri în ultimul an, mai ales în cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar de multe ori se ajunge într-o situaţie în care, pentru cazuri similare, s-ar putea să existe hotărâri divergente dictate de două curţi de apel din colţuri diferite ale ţării. Nu există o coerenţă a jurisprudenţei din categoria celei care se regăseşte în majoritatea statelor membre", au precizat experţii tehnici ai CE.