Gaz pe axa Moscova – Beijing: cum răspunde Rusia izolării din Vest

Rusia și China au semnat marți un acord cu caracter juridic obligatoriu pentru construirea gazoductului Puterea Siberiei 2 – un proiect energetic de mari dimensiuni, care marchează o nouă etapă în apropierea comercială și strategică dintre cele două țări.

Conducta, a cărei construcție a fost întârziată ani de zile, va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești din vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. Acordul prevede livrări pentru o perioadă de 30 de ani, potrivit directorului general al Gazprom, Alexei Miller, citat de CNBC.

Occidentul închide robinetul, China îl deschide

„A fost semnat un memorandum de înțelegere privind construcția noii conducte”, a anunțat Miller, după întâlnirea de la Beijing dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping.

Deși prețul gazului livrat prin noul gazoduct nu a fost încă stabilit, Gazprom a semnat și un acord separat pentru creșterea livrărilor prin actuala conductă Puterea Siberiei, deja funcțională. Operațională din 2019, conducta leagă zăcămintele de gaze din estul Siberiei de nord-estul Chinei și are o capacitate anuală de aproximativ 38 de miliarde de metri cubi.

Kim Jong Un a promis să susțină Moscova până la capăt: „Dacă putem face ceva pentru a ajuta Rusia, o vom face cu siguranță și vom considera acest lucru o datorie fraternă”

Adrian Năstase, reacție după participarea la parada militară din Beijing: „nu cred că pot decide pe cine să invite președintele Xi în țara sa”

Acordul vine într-un moment în care exporturile de gaze ale Rusiei către Europa s-au prăbușit, în urma invaziei Ucrainei din 2022 și a sancțiunilor occidentale. Uniunea Europeană a anunțat că va elimina complet importurile de gaze și petrol din Rusia până în 2027, iar Statele Unite au interzis importurile de combustibili fosili rusești încă din martie 2022, determinând Moscova să caute alternative în Est.

Un acord în termeni chinezești

„Rusia a pierdut peste 120 de miliarde de metri cubi de gaze pe piața europeană”, a explicat Timothy Ash, cercetător asociat la Chatham House, un prestigios institut britanic de analiză în politică externă și economie globală. „Beijingul știe că Moscova are nevoie disperată de acest acord, iar China a jucat foarte dur în negocieri”.

Potrivit expertului britanic în geopolitică, semnarea acordului indică faptul că Beijingul este acum mai dispus să finanțeze construcția gazoductului și că ar fi obținut un preț favorabil pentru gazul rusesc. „Cred că, de data asta, chinezii au obținut un acord mai bun în ceea ce privește prețul și sunt mai dispuși să se implice financiar”, a declarat el pentru CNBC.

Alianță strategică în fața SUA

Anunțul a coincis cu summitul anual al Organizației de Cooperare de la Shanghai, unde Rusia și China au încercat să își consolideze imaginea de lideri ai unui nou sistem multipolar care contestă dominația globală a Statelor Unite. De altfel, în discursul său de deschidere, Xi Jinping a afirmat că lumea a intrat „într-o nouă fază de turbulențe”, iar guvernanța mondială se află „la o nouă răscruce de drumuri”.

Summitul a fost, potrivit sursei citate, „despre prezentarea unui front comun în fața SUA”, în special din partea așa-numitului Sud Global, care începe să respingă presiunile geopolitice și economice americane.

Acordul pecetluiește sprijinul strategic oferit Rusiei

Totuși, un memorandum de înțelegere nu garantează finalizarea proiectului. Christopher Granville, director general la TS Lombard – specializată în analiză economică și geopolitică, a reamintit că un acord similar pentru gazoductul inițial Puterea Siberiei a fost semnat în anii 2000, dar abia în 2014 s-a ajuns la un acord final privind prețul.

„Este un pas înainte pentru Gazprom, după ani de răspunsuri pozitive, dar evazive, din partea Chinei”, a precizat analistul geopolitic, explicând că „semnarea acestui acord, tocmai acum, în plin context de război în Ucraina, reprezintă un semnal clar al sprijinului strategic pe termen lung al Chinei pentru Rusia”.