Israelul a primit semnale că Statele Unite dezvoltă o opţiune militară împotriva Iranului

Benjamin Gantz s-a întâlnit vineri, la Washington, cu Jake Sullivan, consilierul pentru Siguranţă Naţională al preşedintelui Joseph Biden, cu care a discutat despre efectele posibilei reactivări a Acordului nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în 2015 şi despre activităţile iraniene în Orientul Mijlociu.

Benjamin Gantz a primit "sugestii pozitive" despre o posibilă opţiune militară a SUA împotriva Iranului, a afirmat un oficial guvernamental israelian, sub protecţia anonimatului, fără a oferi detalii.

"Simţim că există o traiectorie de aprofundare şi intensificare a capabilităţilor împotriva Iranului (...)", a precizat oficialul israelian, subliniind că, indiferent dacă va fi decisă relansarea Acordului atomic, este foarte important să fie creată o ameninţare credibilă a SUA contra Iranului, pentru a împiedica Teheranul să continue agresiunile în regiune. Israelul îşi va menţine libertatea de a trece la acţiuni împotriva Iranului chiar dacă va fi reactivat Acordul nuclear, a avertizat oficialul citat.

Preşedinţia SUA a refuzat să facă vreun comentariu despre o posibilă opţiune militară. "Jake Sullivan a evidenţiat angajamentul neclintit al preşedintelui Biden faţă de securitatea Israelului, iar cei doi oficiali au avut schimburi de idei asupra modalităţilor de aprofundare a parteneriatului de securitate SUA-Israel, inclusiv prin cooperare şi coordonare la nivel regional", a declarat vineri seară Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională.

Jake Sullivan şi Benjamin Gantz "au discutat şi despre angajamentul Statelor Unite de a se asigura că Iranul nu va obţine niciodată o armă nucleară, precum şi despre necesitatea de a contracara ameninţările generate de Iran şi de grupurile afiliate", a subliniat Adrienne Watson.

Premierul interimar al Israelului, Yair Lapid, a îndemnat Statele Unite şi naţiunile europene să nu accepte relansarea Acordului nuclear cu Iranul. "Acordul nuclear, în stadiul actual, este un acord prost, care va oferi Iranului 100 de miliarde de dolari pe an. Aceşti bani nu vor fi folosiţi pentru a construi şcoli sau spitale. Aceste miliarde de dolari vor fi folosite pentru destabilizarea Orientului Mijlociu şi pentru răspândirea terorismului în întreaga lume. Fondurile vor fi folosite pentru consolidarea regimului care oprimă poporul iranian, pentru finanţarea mai multor atacuri asupra poziţiilor militare americane din Orientul Mijlociu şi pentru consolidarea capabilităţilor grupurilor Hezbollah, Hamas şi Jihadul Islamic", a declarat Yair Lapid miercuri.

"Naţiunile occidentale au trasat o linie roşie, iranienii o ignoră, iar linia roşie este dinamică. Iar acordul care se configurează nu întruneşte standardele fixate de preşedintele Biden, privind împiedicarea Iranului să devină stat nuclear. Eu le-am spus că negocierile au atins un punct în care trebuie să se oprească. Noi am transmis clar că, dacă va fi semnat un acord, Israelul nu va avea nicio obligaţie, noi vom acţiona pentru a opri Iranul să devină stat nuclear", a atras atenţia Yair Lapid.

În contextul tensiunilor, avioane militare israeliene de tip F-35, invizibile pe radare, au pătruns în mai multe rânduri în spaţiul aerian al Iranului, în ultimele două luni, afirmă surse citate de publicaţia saudită Elaph, cu sediul la Londra, şi de cotidianul The Times of Israel. Incursiunile aeriene israeliene au avut loc în cursul unei serii de exerciţii care au avut rolul de a încerca evitarea radarelor iraniene şi ruse.

Administraţia de la Teheran condiţionează revenirea la respectarea în totalitate a Acordului din 2015 de anularea de către Washington a sancţiunilor reimpuse după retragerea Statelor Unite din tratat prin decizia din 2018 a preşedintelui Donald Trump. Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a propus recent un plan de relansare a Acordului nuclear cu Iranul (Planul Comun Complet de Acţiune), inclusiv prin reintegrarea Statelor Unite în tratat, avertizând că, în caz contrar, există riscul unei "crize nucleare periculoase". La negocierile pentru relansarea Acordului nuclear din 2015 participă Iranul, Uniunea Europeană, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania.

Borrell a afirmat că Iranul a oferit un răspuns "rezonabil" la planul UE. Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, a afirmat că Washingtonul "tergiversează" luarea unei decizii privind revenirea în Acordul nuclear din 2015.