Israelul anunţă un armistiţiu umanitar de şapte ore după atacul asupra unei şcoli ONU

Atacul a avut loc în timp ce Israelul începea să se retragă unaliteral din Fâşia Gaza.

Într-un comunicat al armatei difuzat în cea de-a 28-a zi a conflictului cu Hamas, Israelul a anunţat că se abţine, luni, de la orice tir timp de şapte ore de "fereastră umanitară".

Încetarea focului va fi activă între orele 07.00 şi 14.00 GMT (10.00 şi 17.00 ora României), cu excepţia părţii situate la est de oraşul Rafah, în sudul enclavei, "unde au loc în continuare confruntări şi unde este menţinută prezenţa militară israeliană", precizează textul.

Duminică seara încă nu fusese stabilită responsabilitatea pentru atacul de la Rafah. Armata israeliană a declarat că "a vizat trei terorişti ai Jihadului Islamic pe o motocicletă în apropierea unei şcoli a UNRWA din Rafah", oraş supus de vineri unui bombardament intensiv.

Într-un comunicat publicat în primele ore ale zilei de luni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că spre deosebire de miliţiile islamiste ale Hamas, care au tras în ultimele săptămâni mii de rachete ce au vizat civili israelieni, Israelul nu vizează civili palestinieni.

Duminică, 71 de persoane au murit în sectorul Rafah, potrivit echipelor de salvare locale, iar alte şapte au fost ucise în cursul serii în nordul Fâşiei Gaza.

Luni dimineaţa, înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului anunţat de Israel, zece palestinieni au fost ucişi în noi raiduri, potrivit serviciilor de intervenţie, ceea ce ridică bilanţul la 1.822 de morţi palestinieni în patru săptămâni de conflict.

Dar atacul de duminică împotriva unei şcoli administrate de agenţia ONU pentru refugiaţi palestinieni (UNRWA), transformată în centru de primire pentru aproximativ 3.000 de refugiaţi, a provocat indignarea comunităţii internaţionale.

Citeşte şi: Un nou ATAC asupra unei şcoli ONU din Fâşia Gaza: Cel puţin zece palestinieni au murit

Aceasta este a treia oară în zece zile când este lovită o şcoală ONU. Circa 30 de palestinieni au fost ucişi deja în atacuri asupra unor şcoli la Beit Hanoun la 24 iulie şi la Jabaliya la 31 iulie.

"Este un scandal din punct de vedere moral şi un act criminal", precum şi o "nouă încălcare flagrantă a dreptului umanitar internaţional", s-a indignat secretarul general al ONU Ban Ki-moon. Statele Unite, principalul aliat al Israelului s-au declarat "consternate" de un "bombardament ruşinos".

Ban şi Washingtonul nu a desemnat în mod explicit Israelul ca responsabil pentru acest atac. Dar au subliniat că armata israeliană era foarte bine informată în legătură cu localizarea refugiilor ONU.

Preşedintele francez François Hollande a calificat drept "inadmisibilă" bombardarea acestei şcoli şi a cerut ca responsabilii, pe care nu i-a desemnat, "să răspundă pentru acţiunile lor".

Un corespondent al AFP a relatat despre scene de haos, echipele de salvare străduindu-se în limitele posibilităţilor să evacueze răniţii, în mijlocul părinţilor care îşi purtau pe braţe copii.

Fotografiile realizate de AFP la morgă, imaginile cu bebeluşi morţi sau rude plângând cei nouă membri ai familiei al-Ghul decimaţi de un atac asupra casei lor ilustrează soarta pe care o are de vineri populaţia din Rafah.

Palestinienii îi acuză pe israelieni care, la rândul lor, acuză Hamas că se serveşte de civili ca de scuturi umane şi de spitale şi şcoli pentru a lansa rachete înspre Israel.

Dar nici chiar acest lucru "nu justifică raidurile care pun în pericol atâtea vieţi ale unor civili nevinovaţi", a declarat Departamentul american de Stat.

Potrivit unor surse medicale, războiul a provocat moartea a peste 1.820 de palestinieni şi a 64 de militari şi trei civili israelieni.

"Această nebunie trebuie să înceteze", a declarat secretarul general al ONU, în timp ce apelurile la încetarea focului din partea comunităţii internaţionale, până acum neputincioasă, sunt din ce în ce mai presante.

Israelul îşi continuă totuşi operaţiunea "Limită de protecţie", declanşată la 8 iulie pentru a încerca să pună capăt tirurilor cu rachete şi să distrugă tunelurile ce permit Hamasului să intervină pe teritoriul israelian.

Dar armata israeliană a confirmat pentru prima dată oficiali, duminică, faptul că a început să retragă un număr de militari, fără a preciza câţi.

Circa 100 de tancuri staţionau duminică în partea israeliană a frontierei, venite din Gaza, unde au trecut la 17 iulie, când armata a pus în aplicare faza terestră a operaţiunii "Limită de protecţie".

Fără a vorbi despre începutul retragerii, Netanyahu a sugerat sâmbătă seara că operaţiunea va intra într-o nouă fază, după ce armata aproape că a terminat misiunea de demolare a tunelelor.

Această parte a operaţiunii se va încheia "probabil în următoarele 24 de ore", a asigurat purtătorul de cuvânt al armatei, Peter Lerner. Dar "misiunea continuă, ea nu s-a încheiat", a precizat el.

O "catastrofă umanitară de mare amploare" este totuşi pe cale să se producă în Fâşia Gaza, unde 1,8 milioane de locuitori sunt blocaţi pe un teritoriu restrâns, s-a alarmat ONU.

Situaţia din Gaza a devenit "intolerabilă" pentru populaţia civilă, a afirmat ministrul britanic de Externe, Philip Hammond. Hammond, dar şi Uniunea Europeană şi China au cerut celor doi beligernaţi oprirea imediată a luptelor.