Nicolas Sarkozy şi-a anunţat în aceeaşi zi candidatura pentru un nou mandat de preşedinte al Franţei şi demisia din funcţia de lider al formaţiunii Republicanii

„Am decis să candidez în scrutinul prezidenţial din anul 2017. Franţa îmi cere să îi ofer totul. Simt că am forţa pentru a purta această luptă, într-un moment tumultuos al istoriei noastre„, a declarat Nicolas Sarkozy.

Nicolas Sarkozy, care a fost preşedinte în perioada 2007-2012, a făcut această declaraţie cu ocazia publicării cărţii „Totul pentru Franţa”.

Popularitatea actualului preşedinte al Franţei, socialistul Francois Hollande, este în scădere, pe fondul situaţiei economice şi sociale din Franţa.

Alegerile prezidenţiale din Franţa sunt programate în aprilie-mai 2017.

Nicolas Sarkozy demisionează din funcţia de lider al formaţiunii Republicanii

Nicolas Sarkozy va fi înlocuit în funcţia de preşedinte al formaţiunii Republicanii de Laurent Wauquiez, guvernatorul regiunii Auvergne-Rhône-Alpes.

Sarkozy a motivat decizia demisiei prin necesitatea de a se concentra pe campania de a câştiga scrutinul prezidenţial.

Partidul de centru-dreapta Republicanii urmează să organizeze un scrutin intern pentru desemnarea candidatului la funcţia de preşedinte al Franţei. Peste zece politicieni s-au înscris în cursa pentru a reprezenta formaţiunea în scrutinul din 2017, inclusiv un adversar al lui Nicolas Sarkozy, Alain Juppe.

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, va beneficia de protecție permanentă a poliției în închisoare

Emmanuel Macron îl numește pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru al Franței

Citeşte şi: Liderii din Germania, Franţa şi Italia se vor întâlni luni pentru a discuta pe tema viitorului proiectului Uniunii Europene după decizia Marii Britanii de a părăsi Blocul Comunitar

Citeşte şi: Franţa îndeamnă părţile implicate în conflictul ucrainean să evite escaladarea tensiunilor

Citeşte şi: Mourad Hamyd, fratele unuia dintre atacatorii de la Charlie Hebdo, va fi extrădat în Franţa

Citeşte şi: Marea Britanie ar putea rămâne membră UE până la sfârşitul anului 2019. Printre argumente în favoarea amânării ieşirii, alegerile din Franţa şi Germania