Principalele capete de acuzare împotriva lui Radovan Karadzici

Radovan Karadzici, fostul lider politic al sârbilor bosniaci, arestat luni, este inclupat de TPI pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război din cauza rolului avut în războiul din Bosnia, care a provocat moartea a peste 200.000 de persoane între 1992 şi 1995.

19 afişări
Imaginea articolului Principalele capete de acuzare împotriva lui Radovan Karadzici

Principalele capete de acuzare împotriva lui Radovan Karadzici (Imagine: Mediafax/AFP)

Radovan Karadzici riscă închisoare pe viaţă dacă este găsit vinovat pentru cele 15 capate de acuzare care i se aduc, în special genocid, presecuţii, exterminare, crime, deportări, acte inumane sau luare de ostatici.

În vârstă de 63 de ani, Karadzici a fost pus sub acuzare în 1995, dar până luni acesta s-a aflat în stare de libertate deoarece autorităţile nu au reuşit să îl captureze.

Potrivit actului de acuzare, el este principalul artizan al planului de "epurare etnică" din anumite zone din Bosnia-Herţegovina, alături de fostul lider militar al sârbilor bosniaci Ratko Mladici, şi el căutat de TPI.

Obiectivul vizat de cei doi era crearea "Serbiei Mari" iar pentru aceasta "liderii sârbi din Bosnia (...) au pus în aplicare un plan de acţiune care se traduce prin persecuţii, tactici de teroare, expulzare şi eliminare", se arată în document.

Karadzici este acuzat pentru trei dintre cele mai tragice episoade ale războiului din Bosnia: genocidul din Srebreniţa, asediul oraşului Sarajevo şi reţinerea a mii de civili în taberele din regiunea Prijedor, în nord-vestul Bosniei.

Actul de acuzare descrie cum, după ce a fost ales la preşedinţia Republicii sârbe din Bosnia în martie 1992, funcţie pe care a ocupta-o până în iulie 1996, el a "planificat, a incitat la comitere, a ordonat şi ajutat la planificare (...) persecutării populaţiei musulmane din enclava Srebreniţa".

Peste 8.000 de băieţi şi bărbaţi musulmani din Bosnia au fost executaţi de forţele sârbe după preluarea controlului acestei zone, aflată sub protecţia ONU de la 11 iulie 1995. Acesta este cel mai grav masacru comis în Europa de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Karadzici, în calitate de comandant-şef al forţelor armate sârbe din Bosnia, va trebui să răspundă şi pentru asediul de la Sarajevo.

Fost locuitor al capitalei bosniace, unde era medic psihiatru, Karadzici este acuzat că ar fi planificat "o campanie prelungită de bombardamente şi focuri izolate împotriva populaţiei civile (...) pentru menţinerea locuitorilor într-o stare de teroare continuă".

Fostul lider sârb este acuzat pentru detenţia a mii de civili croaţi şi musulmani din Bosnia în condiţii "oribile şi inumane", mai ales în regiunea Prijedor, şi pentru luare de ostatici. Peste 200 de militari ONU au fost reţinuţi de Karadzici în perioada 26 mai - 2 iunie 1995, în mai multe sectoare din Bosnia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici