Statele care susțin combustibilii fosili pot fi trase la răspundere internațională

Avizul consultativ istoric emis recent de instanța supremă a ONU marchează un moment de cotitură în dreptul internațional climatic. Magistrații de la Haga avertizează că statele care continuă să producă, să consume sau să subvenționeze combustibilii fosili, precum petrolul, gazul și cărbunele, pot fi trase la răspundere pentru încălcarea obligațiilor internaționale și a drepturilor omului, a relatat joi Le Monde.

Hotărârea a fost pronunțată în urma cererii formulate în 2023 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care a solicitat un aviz privind obligațiile țărilor în fața schimbărilor climatice. Avizul a fost adoptat în unanimitate și a fost rezultatul celei mai ample proceduri din istoria Curții, cu peste 150 de intervenții din partea statelor și organizațiilor internaționale.

Statele riscă sancțiuni dacă mai subvenționează combustibili fosili

Potrivit Curții, protecția mediului și a climei reprezintă drepturi fundamentale ale omului. Pe acest temei, judecătorii au atras atenția că dacă statele nu iau măsuri concrete pentru limitarea crizei climatice, acestea riscă să fie acuzate de încălcarea gravă a obligațiilor lor internaționale.

„Dacă statele continuă să subvenționeze energiile fosile, ele ar putea fi considerate vinovate de încălcarea obligațiilor lor internaționale”, se arată în avizul Curții.

Premieră la ONU. Curtea Supremă a decis ca țările să se poată da în judecată reciproc în legătură cu schimbările climatice

Curtea Internațională de Justiție avertizează că consecințele crizei climatice sunt „grave și de amploare”

Un ONG specializat în promovarea justiției climatice și a aplicării dreptului internațional de mediu, Centrul pentru Drept Internațional al Mediului, a calificat decizia drept „un moment revoluționar” pentru dreptul internațional climatic. Activiștii subliniază că avizul „redefinește ceea ce putem considera drept legal posibil, justițiabil și aplicabil”, deschizând calea unor noi procese climatice atât pe plan național, cât și internațional.

Responsabile, chiar dacă se retrag din Acordul de la Paris

„Pentru prima dată, justiția nu pare doar un vis, ci și o direcție clară spre acțiune și responsabilitate”, consideră lideri locali din Vanuatu, una dintre cele mai afectate țări de criza climatică.

Curtea a evidențiat în mod clar că obligațiile climatice ale statelor nu derivă doar din Acordul de la Paris, ci din toate tratatele internaționale privind mediul, inclusiv Convenția privind biodiversitatea, Convenția pentru combaterea deșertificării și Protocolul de la Montreal pentru protecția stratului de ozon. Astfel, chiar dacă un stat se retrage din acest tratat, el nu este exonerat de responsabilitățile sale internaționale în materie de protecție a mediului.

Prin politici fiscale și sprijin direct, și România încă subvenționează combustibilii fosili, deși există presiuni externe și recomandări pentru eliminarea acestora. Deși Planul Național Integrat privind Energie și Climă al UE, care stabilește țintele Uniunii Europene pentru 2030, nu este un tratat internațional, statele membre sunt obligate să îl respecte.