SUA coboară steagurile în bernă, comemorând o jumătate de secol de la asasinarea lui John F. Kennedy

Pentru a "plânge pierderea unui extraordinar om aflat în serviciul statului, un vizionar şi un idealist înţelept", steagurile de pe clădirile oficiale urmează să fie coborâte la jumătatea catargului, a anunţat joi preşedintele Barack Obama, proclamând ziua de 22 noiembrie "Ziua Comemorării preşedintelui John F. Kennedy".

Preşedintele şi-a îndemnat concetăţenii, care îşi pun adesea steagul înstelat în faţa casei sau firmei, să procedeze la fel.

Întreaga ţară, care organizează slujbe, momente de reculegere sau lecturi, urmează să se reculeagă în semn de respect faţă de memoria celui de-al 35-lea preşedinte.

La ora locală 12.30 (20.30, ora României), un moment de reculegere la Dallas (Texas) va marca momentul în care John F. Kennedy murea, pe 22 noiembrie 1963, la Dealey Plaza, împuşcat de Lee Harvey Oswald, potrivit anchetei oficiale efectuate de către Comisia Warren.

Acest simpatizant comunist, în vârstă de 24 de ani, era ucis două zile mai târziu de către patronul unui club de noapte din Dallas, Jack Ruby, lăsând circumstanţele şi mobilul asasinatului care a şocat întreaga lume învăluite în mister.

"Mitul Kennedy", pentru totodeauna tânăr, frumos şi primul preşedinte integral ancorat în modernitate, este intact, o jumătate de secol mai târziu, în inimile americanilor.

Trei sferturi dintre ei îl plasează pe "JFK" pe primul loc al listei conducătorilor americani moderni care vor rămâne în istorie ca "remarcabili", fiind urmat de Ronald Reagan şi Bill Clinton, potrivit unui sondaj Gallup.

- "Ich bin ein Berliner"

John F. Kennedy, născut într-o familie bogată şi influentă din Boston (nord-est), a fost cel mai tânăr preşedinte ales şi primul preşedinte catolic, încarnând o eră plină de speranţă pentru generaţia baby-boom.

Din mandatul său, istoria îşi aminteşte lupta cu fosta Uniune Sovietică în timpul "crizei rachetelor", deruta din Golful Porcilor, debarcarea eşuată a activiştilor anticastrişti în Cuba şi lansarea programului Apollo pentru trimiterea unui american pe Lună.

Declaraţiile sale "Ich bin ein Berliner", în Berlinul împărţit între Est şi Vest, şi "Nu întrebaţi ce poate face ţara pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţară", la învestire, sunt înscrise în memoria mondială.

Dar mitul este totodată al unui "Camelot", curtea Regelui Artur transpusă la Casa Albă, cu o soţie, Jackie, tânără, frumoasă şi impecabilă şi copii mici care se joacă în Biroul Oval.

Iar momentul anunţării preşedintelui şi apoi imaginile morţii sale într-o limuzină decapotabilă, cu Jackie în taior Chanel roz alături, fac parte în continuare din memoria colectivă.

JFK este înmormântat la Cimitirul din Arlington, la periferia Washingtonului, vizitat de aproximativ trei milioane de persoane anual, unde preşedintele Barack Obama a depus miercuri o coroană de flori.

Oraşul Dallas, cunoscut şi ca "oraşul urii" din cauza asasinatului, urmează să organizeze o ceremonie sobră, de o oră, în Dealey Plaza, în care sunt prevăzute lecturarea unor fragmente din discursurile preşedintelui, rugăciuni, muzică interpretată de Marina americană, corpul militar al preşedintelui, şi o survolare.

Toate locurile care poartă marca Kennedy au prevăzut un program de comemorare: un moment de reculegere şi muzică la JFK Library în Boston, slujbe la Muzeul JFK de la Hyannis, locul de vacanţă al familiei, rugăciuni la Universitatea JFK de la Pleasant Hill, în California.

O jerbă de flori urmează să fie depusă la bustul de la Kennedy Center, marea sală de spectacole din capitală care-i poartă numele, după care se va ţine un moment de reculegere.

Zeci de emisiuni sau reportaje urmează să fie difuzate vineri, iar numeroase cărţi, filme şi documentare au fost publicate sau difuzate deja de mai multe săptămâni în Statele Unite, în explorarea mitului Kennedy.