Ţările europene au obţinut relocarea biroului OMS de la Moscova, după un an de obstacole birocratice

În cadrul unei sesiuni speciale a Comitetului regional pentru Europa al OMS, convocată de toate ţările UE, cu excepţia Ungariei, precum şi de Islanda, Norvegia, Marea Britanie şi Ucraina, ţările au forţat mâna OMS în ceea ce priveşte închiderea biroului pentru boli netransmisibile de la Moscova. Biroul va fi mutat la Copenhaga "cel târziu" la data de 1 ianuarie 2024.

Aceasta marchează un moment important pentru OMS, care încearcă să rămână neutră din punct de vedere politic, condamnând în acelaşi timp acţiunile care dăunează sănătăţii umane. Ţările europene care au făcut presiuni pentru relocarea biroului au susţinut într-o scrisoare din aprilie că "impactul imediat şi pe termen lung asupra sănătăţii în Ucraina şi în afara acesteia, cauzat de războiul de agresiune neprovocat, nejustificat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, continuă să fie o chestiune de maximă îngrijorare".

Majoritatea ţărilor prezente la reuniunea de luni au votat în favoarea rezoluţiei, care vine la aproape exact un an după ce au dat startul procedurii. POLITICO a relatat în octombrie că personalul din biroul de la Moscova a fost mutat în linişte în afara ţării, rămânând doar o mână de angajaţi ruşi ai OMS şi 11 consultanţi.

Dar relocarea completă a fost afectată de obstacole birocratice, în special din cauza faptului că există doar un singur eveniment oficial anual în care ţările europene pot vota cu privire la mutare, următoarea reuniune fiind în octombrie.

Pentru a ocoli această problemă, UE, Norvegia, Ucraina şi Regatul Unit au convocat o sesiune specială a Comitetului regional pentru Europa, lucru care s-a mai întâmplat doar de două ori până acum, o dată în 2022 pentru a discuta despre mutarea biroului şi o dată în 1954 pentru a înfiinţa biroul OMS pentru Europa. 

Danemarca a anunţat că 12 ţări vor completa cele 5,6 milioane de dolari pe an cu care Rusia a contribuit la costurile de funcţionare a biroului de la Moscova.