Healthcare Trends VIDEO. Factorii de risc în apariţia celor mai întâlnite forme de cancer. Sfaturi de prevenţie de la medici oncologi

  • Multe forme de cancer pot fi prevenite şi, dacă sunt depistate la timp, pot fi vindecate.
  • Din păcate, sistemul medical din România nu investeşte mult în programele de screening.
  • 10-15% din cancerele diagnosticate sunt ereditare.
  • Cele mai întâlnite tipuri de cancer în România: ce trebui să ştim despre ele?
6453 afişări
Cancerul este de multe ori un inamic ascuns, iar pacienţii ajung la medic abia când primesc şi diagnosticul. De aceea, informarea şi prevenţia sunt vitale.
 
Mai mulţi medici oncologi  cu specializări diferite vorbesc pentru despre factorii de risc în cancer şi cum pot fi prevenite tumorile, în cadrul Healthcare Trends, o emisiune săptămânală pe teme medicale realizată de către MEDIAFAX în parteneriat cu Banca Transilvania - Divizia pentru medici. 

Cele mai întâlnite tipuri de cancer în România 

Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul de sân şi cancerul de prostată, explică Răzvan Curcă, medic primar Oncologie, care arată că anul trecut, cele mai multe cazuri ajunse la medic au fost cele de cancer colorectal, în condiţiile în care, cancerul pulmonar a fost diagnosticat mai puţin în pandemie. 
 
Cancerul de piele vine şi el puternic din urmă, mai ales că în general, oamenii nu poartă protecţie solară, fie că este vorba despre îmbrăcăminte, pălării sau creme cu SPF. Iar pe lângă soare, solarul, mereu la modă, este şi el responsabil pentru cancerul de piele, mai ales la persoanele tinere. „Din cauza solarului, am văzut primele cazuri de melanom la adolescenţi, adică persoane cu vârsta de 20 de ani”, arată specialistul.
 

Cei mai „vinovaţi” factori de risc în apariţia cancerelor 

 
Marea majoritate a tumorilor se pot preveni dacă ţinem cont de factorii de risc, explică medicul oncolog Răzvan Curcă. Cel mai cunoscut şi mai prevenibil factor de risc este fumatul. Fumatul provoacă nu doar cancer pulmonar ci şi cancer ORL, cancer esofagian, cancer gastric, cancer renal, cancer de vezică urinară, dar nu numai, atrage atenţia oncologul, care militează pentru o politică antifumat eficientă. 
 
Circa 85-90% din pacienţii cu cancer pulmonar au fost sau sunt fumători. Restul de 10-15% sunt nefumători, adică nu au fumat vreodată, mai spune invitatul.
 
Dieta dezechilibrată, în mod special dieta de tip fast-food sau noxele de tip poluare, polularea de la locul de munca, respectiv poluare atmosferică - toate sunt factori de risc, dar ele în sine, singure, nu pot să producă un cancer. Apoi, există şi alţi factori precum o ereditate cu probleme sau o expunere extrem de îndelungată, de ani de zile la un anumit tip de astfel de factori de risc. 
 
 
Andreea Cătană, medic primar în Genetica medicală spune că România este singura ţară din Europa care nu are screening pentru cancerele ereditare. Specialista vorbeşte despre importanţa prevenţiei în salvarea vieţii pacienţilor.
 

Ce este genetica medicală?  

Genetica medicală este o specializare clinică, unde specialiştii interpretează partea de laborator, dar se ocupă şi de partea de cercetare. „Pentru că pe lângă diagnosticul şi managementul bolilor care au aceasta componenta genetica ereditară, genetica este foarte importantă şi din perspectiva noilor terapii ţintite moleculare, care au permis nu doar tratamentul simptomatic, şi chiar curativ pentru foarte multe afecţiuni, şi asta este un lucru extraordinar”, spune medicul.
 
Sunt foarte multe afecţiuni genetice cunoscute, precum sindromul Down, dar şi boli genetice rare care rămân nediagnosticate. Aici intervine genetica medicală. Aceasta permite punerea unui diagnostic etiologic pentru foarte multe boli care au origine genetică şi totodată, permite realizarea unui tratament ţintit în foarte multe patologii, iar de aici până la vindecarea unui boli grave nu sunt nişte paşi imposibili, explică Cătană. 

 Care sunt cele mai frecvente boli genetice?

10-15% din cancerele diagnosticate sunt ereditare, spune Cătană. Sunt două categorii mari, spune medicul. „Spunem boli cromozomiale, care sunt de cele mai multe ori sindromice, adică afectarea organismului este destul de complexă şi implică aproape toate sistemele şi organele, aşa cum este sindromul Down. Demn de menţionat că sindromul Down este o boală care se moşteneşte. Este un accident care are loc în celulele sexuale ale unuia dintre părinţi şi este într-adevar una dintre cele mai frecvente anomalii cromozomiale”, arată invitata.

Care sunt cele mai întâlnite tipuri de cancer la femei?

Cancerul de sân, cancerul endometrial, cancerul de col uterin sunt cele mai întâlnite, spune medicul. „Dintre patologiile maligne (canceroase n.red.) cred că, din păcate, cel mai des mă întâlnesc cu pacientele cu cancer de col, este o patologie care în Romania are o incidenţă crescută în raport cu ţările bine dezvoltate”.
 
Alexandra Trăilă recomandă ca femeile să se prezinta devreme la medic, cu leziuni precanceroase adică cu displaziile de col uterin şi să nu mai amâne consultul ginecologic până ajung într-un stadiu avansat al bolii.
 
Deşi statisticile sunt sumbre, există şi veşti bune: vaccinul anti HPV. Medicul recomandă ca pacientele să se informeze din surse sigure şi să nu cadă în plasă antivacciniştilor. 
 
În plus, „un diagnostic de cancer nu este o condamnare la moarte. Din fericire, toate patologiile ginecologice-oncologice au un prognostic bun dacă sunt detectate la timp”, mai arată medicul Alexandra Trăilă, care vorbeşte despre prevenţie, testare, screening şi tipul de controale care trebuie făcute anual. 
 

Cancerul de col uterin 

Alexandra Trăilă, medic specialist ginecolog cu specializare în Ginecologie oncologică discută despre cancerul de col uterin şi HPV. 
 
Lipsa de educaţie sanitară şi medicală are repercusiuni asupra vieţii multor femei din România. Din păcate, cancerul de col uterin, nedepistat la timp şi netratat, duce la moarte. 7 din 10 românce nu şi-au făcut vreodată un test de depistare a virusului HPV (statistică pe anul 2016, INSP). 
 
Pe scurt, pentru cancerul de col există screening şi testul Papanicolau, pentru cancerul de ovar - o ecografie anuală detecteaza orice formaţiune suspectă. De asemenea, pentru cancerul de sân - un screening al cancerului mamar, o ecografie, o mamografie anuală, în funcţie de vârsta pacientei.

Cancerul de sân

Cancerul de sân afectează multe femei din România, prevenţia nefiind luată încă în serios de majoritatea populaţiei. În România, anual sunt diagnosticate cu cancer de sân 9-10.000 de femei, spune Gerald Filip, medic primar Chirurgie generală. Din păcate, doar 10% din femeile care descoperă o formaţiune tumorală la sân se prezintă la medic în urmatoarele două luni.
 

Prevenţia în cancerul de sân. Când să mergi la consult? 

În România, anual sunt diagnosticate cu cancer de sân 9-10.000 de femei, spune Gerald Filip, medic primar Chirurgie generală. Din păcate, doar 10% din femeile care descoperă o formaţiune tumorală la sân se prezintă la medic în urmatoarele două luni. 
 
 
Începând cu pubertatea, 14-15 ani, fetele ar trebui să se prezinte anual la un medic cu experienţă în tratamentul bolilor de sân, pentru că în prima parte a vieţii trebuie supravegheată dezvoltarea normală a sânilor. Medicul explică de ce este important consultul.
 
„Pot să apară asimetrii, pot să apara diferite leziuni la nivelul sânilor. Şi pe parcursul vieţii femeilor din cauza tratamentelor hormonale autoadministrate, cum sunt anticoncepţionale, sau din cauza tratamentelor hormonale recomandate pentru infertilitate creşte, riscul de cancer de sân. De asemenea, înainte de sarcină trebuie să fii sigură, ca viitoarea mamă, că ai tot ce îţi trebuie ca să alăptezi copilul. Pe parcursul alăptarii pot să apară probleme: infecţie sau colecţii sau formaţiuni la nivelul sânului. Pe scurt, anual cel puţin un consult senologic, cel puţin o ecografie de sân”, recomandă specialistul.
 
Toate femeile ar trebui ca între 30 şi 40 de ani să îşi faca cel puţin o ecografie mamară anual, spune, la rândul său, doctorul Maximilian Muntean, medic primar Chirurgie plastică şi Microchirurgie reconstructivă. 

Începând cu pubertatea, 14-15 ani, fetele ar trebui să se prezinte anual la un medic cu experienţă în tratamentul bolilor de sân, pentru că în prima parte a vieţii trebuie supravegheată dezvoltarea normală a sânilor. Medicul explică de ce este important consultul.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici