Despăgubirile către Constanda - banii pe care i-ar fi făcut din chirii

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au finalizat, luni, motivarea în cazul Parcului Bordei, arătând că despăgubirile de peste 17 milioane de euro reprezintă jumătatea din valoarea minimă de închiriere pe care ar fi obţinut-o dacă ar fi construit, sumă stabilită de o expertiză făcută în dosar.

1 afișare
Imaginea articolului Despăgubirile către Constanda - banii pe care i-ar fi făcut din chirii

Despăgubirile către Constanda - banii pe care i-ar fi făcut din chirii

Un complet al Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a decis în 21 iunie, printr-o sentinţă irevocabilă, obligarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să aprobe documentaţia privind Planul Urbanistic Local în Parcul Bordei.

"În cauză sunt întrunite toate condiţiile răspunderii materiale, întrucât există fapta culpabilă a pârâtei (n.r. Consiliul General al Municipiului Bucureşti) de a nu supune spre aprobare cererea formulată de reclamant şi, ulterior, refuzul de a aproba această cerere. Există o legătură de cauzalitate între fapta CGMB de a nu aproba documentaţia depusă şi prejudiciul invocat de recurent (n.r. Costică Constanda), prejudiciu care a fost acordat la o valoare minimă faţă de calculele efectuate de expert", se arată în motivarea hotărârii.

Totuşi, cei trei judecători nu i-au acordat lui Constanda suma de trei milioane de euro, cerută de acesta cu titlul de "pagubă suferită", reprezentând valoarea dobânzilor creditului bancar contractat şi nici suma de 35.514.420 de euro care au fost ceruţi ca profit nerealizat. reprezentând profitul pe care l-ar fi obţinut dacă realiza o invetiţie similară în "Satul Francez".

Instanţa inferioară, Tribunalul Bucureşti, în noiembrie 2006, respinsese ca neîntemeiate cerererile lui Constanda pe motiv că documentaţia depusă la CGMB nu a fost niciodată completă, pentru a putea fi aprobată, deoarece nu a avut aviz de mediu.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti sunt de cu totul altă părere, aceştia precizând în motivare că avizul de mediu nu este necesar arătând că: "solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe este obligatoriu doar pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, ceea ce nu se solicită în PUZ propus de reclamant (n.r. Constică Constanda)".

Mai mult, acest aviz de mediu era necesar, după opinia instanţei de control judiciar, numai în cazul planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici