Doi judecători de la Curtea de Apel Pitești, trimiși la judecata CSM după condamnarea lui Daniel Chițoiu. Inspecția Judiciară îi acuză de „rea-credință”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Acțiunea disciplinară împotriva celor doi magistrați a fost anunțată de Inspecția Judiciară pe 17 iunie 2026. Dosarul urmează să fie soluționat de Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care funcționează în această materie ca instanță de judecată, potrivit DC News.

Cazul privește modul în care a fost stabilită pedeapsa definitivă în dosarul fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, condamnat pentru ucidere din culpă în urma accidentului rutier produs în decembrie 2019 și soldat cu moartea a două persoane.

De la trei ani cu suspendare la patru ani cu executare

Judecătoria Pitești îl condamnase, pe 9 aprilie 2025, pe Daniel Chițoiu la trei ani de închisoare cu suspendare. În apel, pe 8 ianuarie 2026, completul Curții de Apel Pitești format din judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu a majorat pedeapsa la patru ani și a dispus executarea acesteia în detenție.

Acuzații grave ale fostei partenere a lui Cătălin Avramescu. „Am încredere că instituțiile își vor face treaba. Încurajez femeile victime ale violenței în familie să iasă din mediul toxic”. Fostul consilier respinge acuzațiile

ÎCCJ se pronunță mâine în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt judecați pentru tentativă de lovitură de stat

Diferența de un an a fost decisivă și pentru regimul de executare: suspendarea executării sub supraveghere nu poate fi dispusă atunci când pedeapsa aplicată depășește trei ani.

În motivarea hotărârii definitive, magistrații au arătat că pedeapsa stabilită de prima instanță era prea blândă, ținând cont de împrejurările accidentului, de culpa exclusivă pe care instanța i-a atribuit-o lui Chițoiu și, mai ales, de faptul că două persoane au murit.

Completul a luat însă în calcul și ceea ce a numit „comportamentul procesual” al inculpatului și al avocaților săi.

Judecătorii au menționat cererile de recuzare formulate la prima instanță, informarea completului că fusese sesizată Inspecția Judiciară, solicitarea unor probe privind starea de sănătate a victimelor și alte demersuri despre care au apreciat că au exercitat presiune asupra instanței și au contribuit la tergiversarea procesului.

„La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului), exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil”, se arată în hotărârea Curții de Apel Pitești.

Inspecția Judiciară: Demersurile avocaților nu puteau fi folosite pentru agravarea pedepsei

Tocmai această parte a raționamentului a intrat în atenția Inspecției Judiciare.

Inspectorii au apreciat că, prin includerea conduitei avocaților între elementele folosite la individualizarea pedepsei, judecătorii au atribuit o valoare sancționatorie unor acte care reprezintă modalități legale de exercitare a dreptului la apărare.

Codul penal stabilește, la articolul 74, criteriile care trebuie avute în vedere la individualizarea pedepsei. Printre acestea se numără gravitatea rezultatului produs, antecedentele, conduita infractorului după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, precum și situația personală a acestuia.

Inspecția Judiciară consideră însă că răspunderea penală are caracter personal și că acțiunile procesuale ale avocaților – precum formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare ori solicitarea administrării de probe – nu puteau fi imputate inculpatului și transformate într-un argument pentru aplicarea unei sancțiuni mai severe.

Inspectorii susțin că o asemenea interpretare poate crea aparența că exercitarea unor drepturi procesuale recunoscute de lege poate avea drept consecință o pedeapsă mai mare.

Acuzație gravă: exercitarea funcției cu „rea-credință”

Inspecția Judiciară a mers mai departe și a apreciat că faptele întrunesc elementele abaterii disciplinare privind exercitarea funcției cu rea-credință, prevăzută de articolul 271 litera s) din Legea 303/2022.

Legea definește reaua-credință în cazul unui magistrat drept situația în care judecătorul sau procurorul „încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane”.

„S-a reținut că domnii judecători au exercitat funcția cu rea-credință, prin încălcarea cu știință a normelor de drept aplicabile în materia individualizării judiciare a pedepselor și prin acceptarea posibilității vătămării drepturilor persoanei judecate”, a transmis Inspecția Judiciară.

Acuzația formulată de Inspecția Judiciară nu echivalează însă cu stabilirea vinovăției disciplinare. Aceasta trebuie decisă de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM.

Ce au mai invocat judecătorii pentru pedeapsa de patru ani

Motivarea condamnării arată, în același timp, că acțiunile avocaților nu au fost singurul argument folosit de complet pentru majorarea pedepsei.

Judecătorii au invocat moartea a două persoane, faptul că Daniel Chițoiu ar fi avut culpa exclusivă pentru producerea accidentului, pătrunderea mașinii sale pe contrasens, precum și faptul că fostul ministru nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut în timpul procesului o versiune a accidentului pe care instanța a considerat-o infirmată de probe.

Curtea a concluzionat atunci că „circumstanțele faptei, urmările faptei, comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției” justificau majorarea pedepsei la patru ani de închisoare.

Daniel Chițoiu a fost implicat pe 26 decembrie 2019 într-un accident pe DN7, în zona localității Zamfirești, județul Argeș.