ICCJ: Stănculescu şi Chiţac ştiau că ordinul lui Ceauşescu era ilegal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, astfel, apărarea celor doi generali în rezervă care au susţinut că, fiind militari, trebuia să se supună ordinelor date de superiori.

Potrivit articolelor 2 şi 3 din Regulamentul disciplinei militare, "disciplina militară presupune o subordonare completă şi obligă pe fiecare militar să respecte cu stricteţe prevederile legale şi jurământul militar şi să execute întocmai şi la timp prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor militare, precum şi ordinele şi dispoziţiile primite".

Conform aceluiaaşi Regulament - citat de judecătorii ICCJ în motivarea sentinţei din 4 aprilie, făcută publică miercuri - ordinul comandantului este obligatoriu pentru subordonaţi, comandantul purtând întreaga răspundere pentru legalitatea şi urmările ordinului dat.

Din actele dosarului rezultă că în şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 17 decembrie 1989, s-a luat hotărârea de a se face uz de arme de foc cu muniţie de război, ordin ce a fost transmis de Nicolae Ceauşescu în cadrul teleconferinţei din aceeaşi zi, fără însă a se preciza situaţiile în care să acţioneze trupele şi modul cum să fie folosite aceste arme de foc.

La rândul său, Ion Coman - fostul secretar al CC al PCR - a transmis ordinul de a se trage în demonstranţi fără a se stabili unde şi în ce condiţii să se facă uz de armele de foc.

"Darea de către comandant şi executarea de către subordonat a unui ordin ilegal atrag răspunderea atât pentru unul, cât şi pentru celălalt, în raport cu consecinţele şi încălcările produse prin acestea. Un ordin vădit ilegal nu este propriu-zis un ordin, iar neexecutarea sa nu reprezintă o insubordonare, din contră, executarea ordinului vădit ilegal atrage răspunderea subordonatului alături de şeful care a emis un asemenea ordin. Ordinul de a deschide foc împotriva manifestanţilor avea un caracter vădit ilegal, nu era emis în baza prevederilor niciunei legi sau a Constituţiei şi, prin urmare, nu trebuia pus în executare", se arată în motivarea judecătorilor ICCJ.

Magistraţii au stabilit că cei doi generali (r) Stănculescu şi Chiţac au fost informaţi asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestanţilor de la Timişoara şi "aveau atât pregătirea, cât şi experienţa necesare pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin".

"În consecinţă, aveau posibilitatea să nu se implice în realizarea acestui ordin, cu atât mai mult cu cât din funcţiile importante pe care le deţineau puteau lua măsuri pentru limitarea efectelor dezastruoase ale unui astfel de ordin. Astfel, inculpaţii nu pot fi exoneraţi de răspundere penală prin faptul că au executat ordinul dat de Nicolae Ceauşescu din moment ce un astfel de ordin era vădit ilegal", susţin judecătorii instanţei supreme.

Astfel, judecătorii au stabilit că, prin actele lor, Chiţac şi Stănculescu sunt vinovaţi de uciderea a 72 de persoane şi rănirea gravă a altor 253.

De asemenea, judecătorii au stabilit că inculpaţii nu au acţionat cu scopul de a distruge în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup naţional, etnic, religios, etc, ci au urmărit ca prin împuşcarea unor demonstranţi, să-i intimideze pe ceilalţi şi astfel, să împrăştie masele de manifestanţi şi să împiedice ca manifestaţiile să ia amploare.

În 4 aprilie, magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani interzicerea unor drepturi. Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adăuga şi pedeapsa degradării militare.

Tot la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi generalul Mihai Chiţac, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară.