Studenţii de la Drept îţi explică unde a greşit Guvernul în gestionarea crizei provocate de epidemie

Îţi propun să ne întoarcem puţin în timp, mai precis în luna martie, şi să ne amintim de decretarea stării de urgenţă şi adoptarea ordonanţelor militare prin care au fost restrânse drepturi şi libertăţi.

A urmat, la scurt timp, majorarea semnificativă a amenzilor acordate celor ce nu respectau prevederile, măsură care însă a picat cu brio testul de constituţionalitate. În plus, instanţele de judecată au desfiinţat mai multe decizii luate de Executiv, anulând chiar hotărâri de carantinare a unor localităţi sau internarea unor persoane. 

Studenţii de la Drept, fie ei în anul doi sau patru, consideră că o mai bună organizare din partea autorităţilor şi elaborarea unor norme clare pentru cetăţeni ar fi putut duce la evitarea unor asemenea situaţii.   

”Pentru ca modificarea dorită de Executiv să poată fi constituţională, aceasta trebuia să fie realizată printr-o lege organică, adoptată de Parlament. Constat următoarele probleme ale puterii executive: predictibilitatea, care se referă la faptul că cetăţenii nu ştiau exact ce trebuie să respecte, previzibilitatea şi accesibilitatea măsurilor luate, dar şi modul în care acestea au fost realizate, adică prin anumite acte normative care nu aveau puterea de a reduce drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Executivul ar fi trebuit să fie mai atent cu modul în care ia anumite decizii, şi chiar dacă era o situaţie dificilă şi de criză, să nu adopte ordonanţe de urgenţă doar pentru că acestea se pot realiza mult mai rapid, ci ar fi trebuit să urmeze procesul normal de legiferare, proces reglementat chiar de Constituţie”, explică Andrei Bilivolschi, student în anul 4 la Drept.

”Toată trecerea asta de la starea de urgenţă la starea de alertă s-a făcut în hopuri. În primul rând, după cele două luni de stare de urgenţă, nu am trecut imediat într-o stare de alertă. Toată lumea ştie că după 15 mai s-a terminat starea de urgenţă, a urmat weekend-ul acela 15, 16, 17 mai, în care am fost practic în vid legislativ. Nu s-au putut da amenzi, nu prea au fost impuse restricţii, oamenii au cam făcut ce au vrut. În momentul în care elaborezi un text de lege, trebuie să fie destul de clară treaba. Omul trebuie să ştie: dacă fac asta, înseamnă că e greşit, sunt sancţionat cu atât. Într-un moment de genul ăsta, te gândeşti cum să protejezi populaţia, cum să protejezi statul, laşi deoparte conflictele de genul, toată această luptă politică. Nu prea s-a pus aşa mult accent pe noi, pe cetăţeni, mai mult pe lupta politică”, spune şi Ancuţa Andrei, studentă în anul 2 la Drept.