România depășește Ungaria: Cum a pierdut Viktor Orban controlul asupra economiei

Din 2010, guvernul Ungariei, condus de premierul Viktor Orban, a adoptat politici din ce în ce mai conflictuale faţă de Uniunea Europeană, ceea ce a dus la îngheţarea fondurilor UE, izolare politică şi provocări economice tot mai mari. Deşi ţara a evitat colapsul total, graţie legăturilor industriale puternice şi stimulentelor interne, creşterea puternică a costurilor vieţii, scăderea calităţii vieţii şi riscurile structurale pe termen lung ameninţă stabilitatea sa viitoare.

În acelaşi timp, România, în pofida propriilor probleme de guvernanţă, a depăşit Ungaria în ceea ce priveşte indicatorii economici cheie, inclusiv creşterea PIB-ului, creşterea salariilor şi investiţiile străine. În acest context, este esenţial ca investitorii să înţeleagă traiectoria economică divergentă a celor două ţări începând cu 2010, dar şi posibilele riscuri economice iminente, arată Radu Puiu.

Ungaria a înregistrat cea mai mare inflaţie din UE în 2023, atingând un nivel maxim de 25,7%. Printre principalii factori se numără creşterea preţurilor la energie, aceasta depinzând în mare măsură de gazul şi petrolul rusesc, deprecierea forintului cu aproximativ 30% faţă de euro din 2018, crescând costurile importurilor, dar şi limitele de preţ impuse de guvern, care au dus la un deficit de ofertă de alimente şi combustibil. Până în 2024, inflaţia a scăzut la aproximativ 5%, dar preţurile rămân cu 30% mai mari decât nivelurile dinainte de 2022, erodând bugetele populaţiei.

Manifestație pro-Europa în București. Peste 15.000 de persoane participă la marșul din Capitală

Viktor Orban, cu ochii pe alegerile din România. Premierul Ungariei l-a citat pe George Simion

Ungaria întâmpină şi dificultăţi legate de alimentaţie, locuinţe şi credite ipotecare. Preţurile alimentelor au crescut cu aproximativ 40% din 2021, produsele de bază precum carnea, pâinea şi lactatele fiind cele mai afectate. Chiria în Budapesta a crescut cu aproximativ 50% din 2020 din cauza inflaţiei şi a ofertei limitate de locuinţe, iar criza creditelor ipotecare îşi face simţită prezenţa – mulţi proprietari de locuinţe s-au confruntat cu dificultăţi de plată deoarece ratele dobânzilor au crescut de la 3% la peste 10%.

În bătălia cu preţurile, salariile par să piardă teren – cele nominale au crescut cu 15% în 2023, creşteri impuse de guvern, însă salariile reale, ajustate în funcţie de inflaţie, au scăzut cu aproximativ 7% în perioada 2022-2023. Câştigul minim rămâne scăzut, la aproximativ 670 EUR pe lună – brut, în 2024 – mult sub nivelul statelor occidentale, punctează Radu Puiu.

Din 2010, economia României a înregistrat performanţe superioare celei a Ungariei în mai multe domenii cheie. Creşterea medie a PIB-ului între 2010 şi 2023 a fost de 3,3% în România, faţă de 2,5% în Ungaria. În ceea ce priveşte inflaţia, în 2023 Ungaria a atins un vârf de 25,7%, în timp ce România s-a oprit la 16,8%.

Salariile reale au crescut cu 25% în România în această perioadă, în timp ce în Ungaria au înregistrat o scădere de 7%. Datoria publică este, de asemenea, mai bine controlată în România, unde în 2024 a fost estimată la 48% din PIB, comparativ cu 75% în Ungaria. În plus, România a atras investiţii străine directe mai consistente, cu o medie anuală de 5 miliarde de euro, faţă de 3,5 miliarde de euro în Ungaria.

România se bucură de o creştere salarială mai puternică, salariul minim triplându-se din 2010, ceea ce reprezintă unul dintre principalele avantaje în comparaţie cu Ungaria. În plus, leul a fost o monedă mai stabilă, depreciindu-se cu doar 15% faţă de euro, în timp ce forintul maghiar a pierdut aproximativ 30% din valoare. România atrage şi fluxuri mai consistente de investiţii străine directe, fiind aleasă de companii tehnologice majore precum Microsoft şi Amazon, în timp ce Ungaria s-a concentrat mai ales pe industria auto şi pe fabricile de baterii provenite din China.

Ungaria se remarcă printr-un şomaj mai scăzut, de aproximativ 4%, comparativ cu 5,5% înregistrat în România. De asemenea, dispune de o bază industrială mai solidă, găzduind fabrici importante precum Audi, Mercedes şi BMW. În ceea ce priveşte criza emigraţiei, aceasta a fost mai puţin severă decât în România: din 2010, Ungaria a pierdut aproximativ 500.000 de lucrători, în timp ce România a înregistrat un exod de 3,5 milioane de persoane.

UE a reţinut peste 30 de miliarde de euro din fondurile de redresare şi coeziune din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În acest context, Ungaria a fost nevoită să se împrumute la costuri mai ridicate, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ajungând în prezent la 6,5%. Totodată, s-a orientat din ce în ce mai mult către parteneriate cu China şi Rusia, un exemplu fiind finanţarea chineză pentru linia ferată Budapesta–Belgrad.

Riscurile legate de datoria publică sunt în creştere: raportul datoriei publice faţă de PIB a urcat la 75% în 2024, comparativ cu 66% în 2019. Cheltuielile cu dobânzile au crescut şi ele, ajungând la aproximativ 2,5% din PIB, faţă de 1,8% în 2020.

În lipsa fondurilor europene, Ungaria se confruntă cu perspectiva unor măsuri de austeritate sau a unei nevoi crescute de îndatorare. În schimb, chiar dacă România se confruntă în continuare cu probleme legate de corupţie şi birocraţie, reuşeşte să absoarbă mai multe fonduri UE, menţinându-şi datoria la 48% din PIB, explică analistul XTB România.

Sistemul de sănătate din Ungaria se confruntă cu un colaps accentuat de emigrarea în masă a medicilor şi asistenţilor medicali către Germania şi Austria. Lipsa echipamentelor medicale, cauzată de îngheţarea fondurilor UE, agravează şi mai mult situaţia din spitale.

Educaţia traversează, la rândul său, o criză profundă. Rezultatele obţinute de elevii unguri la testele PISA au coborât sub cele ale Serbiei şi României, iar Universitatea Central Europeană (CEU) a foste nevoită să îşi mute sediul la Viena, în urma presiunilor politice din partea guvernului.

Pe plan demografic, Ungaria se confruntă cu un declin semnificativ: populaţia a scăzut cu 1,5 milioane de persoane faţă de 1990, rata natalităţii se menţine la un nivel redus, de doar 1,5 copii pe femeie, iar peste 500.000 de lucrători calificaţi au părăsit ţara din 2010 până în prezent.

Corupţia şi inegalitatea completează acest tablou îngrijorător. Oligarhii apropiaţi premierului Viktor Orban domină mass-media, construcţiile şi sectorul bancar. Ungaria este considerată cea mai coruptă ţară din UE, conform Transparency International. În timp ce Budapesta prosperă, zonele rurale se degradează vizibil, cu dispariţia locurilor de muncă şi deteriorarea serviciilor publice, subliniază Radu Puiu.

În cel mai bun scenariu, odată cu reluarea fluxului de fonduri europene, datoria publică a Ungariei s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 70% din PIB, iar investiţiile în infrastructură ar fi relansate, contribuind la o redresare economică mai solidă.

În cel mai pesimist scenariu, în cazul unei îngheţări prelungite a fondurilor UE combinată cu o posibilă recesiune, datoria publică ar putea depăşi pragul de 85% din PIB până în 2026, iar o prăbuşire a forintului ar putea declanşa o criză financiară severă.

Cel mai probabil, însă, Ungaria va reuşi să iasă treptat din impas. Creşterea economică modestă, de aproximativ 2%, va continua, iar fondurile europene ar putea fi deblocate parţial, în urma unor concesii limitate din partea autorităţilor, subliniază Radu Puiu, analist XTB România.