The Economist: Aranjarea unei licitaţii în România poate costa câţiva euro, cârnaţi şi ceva palincă

"Fiecare om are un preţ, cel al unui ministru fiind ceva mai ridicat", remarcă The Economist, referindu-se la cazul Remeş.

Înregistrări ale procuraturii, care au fost făcute publice la televizor, l-au prezentat pe fostul ministru român al Agriculturii în timp ce pare să accepte, de la un intermediar, 15.000 de euro, 20 de kilograme de cârnaţi şi 100 de litri de palincă, reaminteşte publicaţia The Economist, adăugând că demnitarul român a demisionat fără a face nicio declaraţie, în timp ce premierul Călin Popescu Tăriceanu a criticat "execuţia în public" a colegului său.

În pofida înregistrării, şansele ca Remeş să ajungă la închisoare nu sunt mai mari decât ale altor personaje dubioase, comentează The Economist, care menţionează în acest sens cazul ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu, "pe care procurorii încearcă să-l ancheteze deşi el neagă că ar fi comis o ilegalitate".

Guvernul, folosind o ordonanţă de urgenţă pentru a evita un vot în Parlament, a dizolvat o comisie consultativă care prevedea ridicarea imunităţii suspecţilor, continuă publicaţia britanică, adăugând că noi amendamente aduse Codului Penal prevăd aplicarea pedepsei cu închisoarea de până la şapte ani pentru jurnaliştii care fac publice materiale ce îi prezintă pe oficiali implicaţi în acte de corupţie. Cât despre cazurile în desfăşurare, inclusiv unul în care este implicat un fost premier, Adrian Năstase, majoritatea sunt blocate din cauza unor aspecte procedurale.

Existau îngrijorări cu privire la corupţia la nivel înalt şi existenţa unui sistem judiciar ineficient, motive de preocupare pentru Uniunea Europeană, în perioada de dinaintea aderării României şi Bulgariei. Dar, după aderare, politicienii şi oficialii de rang înalt, au încercat în mod constant să recâştige privilegiile şi imunităţile la care au fost obligaţi să renunţe în timpul negocierilor pentru aderare.

Lucrurile pozitive au fost făcute în cea mai mare parte de ministrul Justiţiei de la acea dată, Monica Macovei, susţinută de preşedintele României, Traian Băsescu, consideră The Economist, adăugând că UE a încurajat noile echipe de procurori ale lui Macovei, "a căror vigoare şi independenţă erau într-un contrast profund cu precedentul sistem judiciar". După demiterea lui Macovei, în aprilie, Tudor Chiuariu, succesorul său, s-a dovedit mai puţin eficient, comentează publicaţia citată, apreciind că acesta doreşte înlocuirea procurorilor care anchetează politicieni de rang înalt.

"Poate UE să găsească noi mecanisme pentru a recupera ceea ce a pierdut atunci când România a căpătat statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene?", se întreabă The Economist.

Furia pe care corupţia o provoacă opiniei publice este încă foarte mare. Totuşi, percepţia sumbră este că aceasta continuă să înflorească, conchide The Economist, precizând că ultimul sondaj realizat de Transparency International indică România drept cea mai coruptă ţară din UE.