Munca în echipă l-a făcut pe om să devină mai inteligent

Creierul uman a devenit, pe parcursul evoluţiei, tot mai mare, pentru că omul a fost constrâns să coopereze cu semenii săi şi a învăţat astfel să muncească în echipă, potrivit unui studiu publicat miercuri.

216 afişări
Imaginea articolului Munca în echipă l-a făcut pe om să devină mai inteligent

Munca în echipă l-a făcut pe om să devină mai inteligent (Imagine: Laszlo Raduly/Mediafax Foto)

Comparat cu cel al predecesorilor săi hominizi, creierul lui Homo sapiens are alura unui uriaş. În ciuda cunoştinţelor lor numeroase şi a circumvoluţiunilor supradimensionate, oamenii de ştiinţă nu au reuşit niciodată cu adevărat să explice motivul pentru care creierul uman a evoluat în acest fel.

Potrivit cercetătorilor irlandezi şi scoţieni, răspunsul ar putea fi unul destul de simplu: pentru a supravieţui, omul a avut nevoie să coopereze şi a trebuit deci să se înzestreze cu un creier suficient de mare pentru a se descurca cu succes în aceste relaţii sociale complexe.

Pentru acest studiu, publicat în revista britanică Proceedings of the Royal Society B, savanţii au realizat un model informatic care reproduce creierul uman, a cărui reţea de neuroni era capabilă să evolueze pentru a reacţiona faţă de o serie de provocări de natură socială.

Acest creier virtual a fost supus apoi în faţa a două scenarii.

În primul test, doi infractori sunt arestaţi de poliţie şi fiecare poate decide să îl denunţe sau nu pe celălalt. În al doilea test, cei doi indivizi sunt "prizonieri" în automobilul lor rămas blocat în zăpadă şi trebuie să evalueze situaţia pentru a afla dacă trebuie să îşi unească forţele pentru a reuşi să iasă sau dacă trebuie să se mulţumească să îl lase pe celălalt să acţioneze.

În ambele cazuri, s-ar presupune că unul dintre cei doi indivizi ar putea obţine mai multe avantaje rămânând egoist. Totuşi, cu cât creierul său evolua mai mult, cu atât individul era mai înclinat spre cooperare, au descoperit cercetătorii.

"Cooperăm adeseori în cadrul unor grupuri mari de indivizi care nu se cunosc între ei, iar acest fapt necesită capacităţi cognitive pentru a afla cine ce trebuie să facă şi pentru a-ţi potrivi comportamentul în consecinţă", a explicat unul dintre autorii studiului, Luke McNally de la Trinity College din Dublin.

Cooperarea nu este total dezinteresată. Ea reprezintă adeseori rodul unui calcul destinat evaluării şanselor de obţinere a unor rezultate pozitive.

Munca în echipă şi capacitatea cerebrală se stimulează una pe cealaltă. "Trecerea la societăţi mai cooperante, mai complexe, poate stimula evoluţia către un creier mai mare. Şi, odată cu apariţia unor niveluri de inteligenţă mai ridicate, se constată că nivelul de cooperare merge şi mai departe", a afirmat acelaşi om de ştiinţă.

Există totuşi anumite limite fizice ale cooperării, spune Robin Dunbar, antropolog specialist în evoluţia umană la Universitatea Oxford.

"Mărimea actuală a creierului nostru limitează mărimea comunităţii cu care putem să reacţionăm, aceea faţă de care avem sentimentul de apartenenţă", a explicat Robin Dunbar.

După părerea sa, reţeaua socială personală a unui individ se limitează la circa 150 de persoane, în medie. Trecerea la cifra 500 ar obliga oamenii să-şi dubleze mărimea creierului.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici