Povestea lui Elizabeth Taylor, frumoasa cu ochii violet

Elizabeth Taylor, actriţa cunoscută pentru frumuseţea ei deosebită şi ochii de culoare violet, viaţa ei sentimentală tumultuoasă, dar şi rolurile dramatice pe care le-a interpretat, este considerată una dintre marile legende ale epocii de aur hollywoodiene.

6633 afişări
Imaginea articolului Povestea lui Elizabeth Taylor, frumoasa cu ochii violet

Povestea lui Elizabeth Taylor, frumoasa cu ochii violet (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Elizabeth Rosemond Taylor s-a născut pe 27 februarie 1932, în Hampstead, un cartier bogat din Londra, primind automat cetăţenia britanică, deşi ambii ei părinţi erau americani originari din Kansas City.

La vârsta de trei ani a luat primele lecţii de dans clasic. În 1939, a izbucnit Al Doilea Război Mondial, iar părinţii ei se întorc în Statele Unite, stabilindu-se la Los Angeles, oraşul unde locuia familia mamei sale, Sara. Acolo, Elizabeth Taylor a descoperit magia cinematografului, iar mama ei îi arată studiourile din Hollywood.

Sara Taylor a jucat un rol determinant pentru debutul carierei sale. Supraveghind educaţia pe care o primea Elizabeth, ea a avut ideea ca fiica ei să ia lecţii de canto, dans şi echitaţie. Împreună cu ceilalţi membri ai familiei, Sara Taylor a frecventat toate locurile din Hollywood unde se afişau personalităţile din cinematografia americană. Astfel, a reuşit să atragă atenţia unui producător de la Universal Pictures, J. Cheever Cowdin, care i-a oferit lui Elizabeth un contract pe şase luni.

Elizabeth Taylor a obţinut primul rol în 1941, în filmul "There's One Born Every Minute", însă producătorii de la studiourile Universal nu au fost convinşi de acest "copil cu privire de adult" şi nu i-au reînnoit contractul.

Mama ei, foarte hotărâtă, a reluat "asaltul" asupra caselor de producţie şi a obţinut un casting pentru un rol dintr-un film produs de studiourile Metro-Goldwyn-Mayer. Graţie sfaturilor primite de la mama ei şi mai ales accentului ei britanic impecabil, Elizabeth Taylor a obţinut rolul Priscilla din filmul "Lassie Come Home" din anul 1943. Filmul, care a avut succes, i-a permis să facă cunoştinţă cu Roddy McDowall, unul dintre copiii-staruri de la MGM, cu care a rămas prietenă toată viaţă. Părinţii ei au semnat apoi un contract de un an cu studiourile Metro-Goldwyn-Mayer.

După două apariţii neremarcate de critici, în "Jane Eyre" (1944) şi "The White Cliffs of Dover" (1944), în care a jucat totuşi alături de staruri de prim rang, precum Orson Welles, Joan Fontaine şi Irene Dunne, Elizabeth Taylor a obţinut primul ei mare rol în filmul "National Velvet", în care a jucat alături de Mickey Rooney, cel mai renumit copil-vedetă de la Hollywood din acea vreme. În acest film, Liz Taylor a interpretat rolul unei fete care antrenează un cal pentru a câştiga o celebră competiţie hipică. Pe perioada filmărilor, a căzut de pe cal de mai multe ori, iar din acest motiv a suferit de dureri de spate întreaga viaţă. Filmul a avut succes, având încasări de 4 milioane de dolari, iar Liz Taylor a semnat un contract pe termen lung cu MGM. În paralel, şi-a continuat studiile alături de alţi copii-vedetă de la Hollywood, la Little Red School, pe care a absolvit-o în anul 1950.

De atunci, rolurile nu au încetat să vină. S-a reîntâlnit cu mascota studiourilor MGM, căţeluşa Lassie, în "Courage of Lassie" (1946), în care a jucat rolul principal şi a devenit una dintre "Cele patru fiice ale doctorului March", în care a dovedit mult umor în rolul tinerei Amy. Au urmat colaborări cu adevăraţi monştri sacri de la Hollywood, precum Mary Astor, Wallace Beery şi Greer Garson, a lucrat alături de Jack Conway şi Richard Thorpe, cel mai adesea în comedii de familie. Cu toate acestea, actriţa adolescentă se maturiza într-un ritm accelerat şi a trecut foarte repede la roluri de femei mature.

Comedia "Father of the Bride" (1950) de Vincente Minnelli şi continuarea ei, "A Place in the Sun" (1951) şi "Giant" (1956) - ambele regizate de George Stevens - în care a jucat alături de Montgomery Cliff, James Dean şi Rock Hudson, i-au deschis, începând din anul 1956, porţile către nemurire. Considerată o stea a Hollywood-ului în anii 1950 şi 1960, Elizabeth Taylor a primit două premii Oscar pentru rolurile din filmele "Butterfield 8" (1960) şi "Cui îi e frică de Virginia Woolf?" (1966). Printre alte mari succese ale ei se află perfomanţele actoriceşti din lungmetrajele "Cat on a Hot Tin Roof" (1958), "Suddenly, Last Summer" (1959), "Cleopatra" (1963) şi "The Taming of the Shrew".

Prezenţa ei pe marile ecrane a devenit tot mai rară începând din anii 1970 din cauza sănătăţii precare şi a insuccesului filmelor sale de la sfârşitul anilor '60. Elizabeth Taylor s-a consacrat luptei împotriva maladiei SIDA după moartea bunului ei prieten Rock Hudson din cauza acestei boli în anul 1985.

Viaţa lui Elizabeth Taylor a fost marcată nu doar de celebritatea pe care i-au adus-o rolurile - din peste 60 de filme -, ci şi de scandalurile din presa tabloidă.

A fost celebră pentru implicarea în campaniile anti-SIDA. În 1985, când prietenul ei de o viaţă, Rock Hudson, a murit din cauza acestei boli, ea a adus lupta împotriva acestui flagel în lumina publicului. A donat şi a strâns milioane de dolari pentru această cauză şi a fondat American Foundation for AIDS Research (amfAR) şi The Elizabeth Taylor AIDS Foundation.

"Nu cred că preşedintele Bush face ceva în privinţa SIDA. De fapt nu sunt sigură că ştie să scrie SIDA", a spus, la un moment dat, actriţa, referindu-se la greutatea cu care preşedintele american promulga politici referitoare la cercetarea asupra bolii.

De asemenea, era o femeie de afaceri, lansând mai multe linii de parfumuri şi de bijuterii. În 1999, Taylor a fost numită Comandor al Ordinului Imperiului Britanic. Ultimul interviu important al lui Taylor a fost pentru revista Harper's Bazaar, în numărul pentru luna martie, când a dat detalii despre viaţa sa amoroasă, bijuteriile şi rolurile sale memorabile.

"Niciodată nu mi-am propus să am multe bijuterii sau mulţi soţi", a spus atunci actriţa. "Am avut un noroc suprem în viaţă în sensul că am cunoscut marea iubire şi, bineînţeles, sunt proprietara temporară a unor lucruri incredibil de frumoase", a spus ea.

Taylor a vorbit şi despre una dintre marile sale iubiri, actorul Richard Burton.

"Era inevitabil să ne recăsătorim, dar nu vreau să discut despre acest lucru", a spus ea.

Taylor a fost căsătorită de opt ori - de două ori cu actorul Richard Burton. Prima dată, ea şi Burton s-au căsătorit în Montreal, Canada, în martie 1964, cei doi divorţând în iunie 1974. 16 luni mai târziu, ei s-au căsătorit din nou, însă a doua lor căsnicie a durat doar nouă luni.

Primul soţ al lui Taylor a fost moştenitorul lanţului hotelier Hilton, Conrad "Nicky" Hilton. Ei s-au căsătorit în 1950 şi au divorţat un an mai târziu. Actriţa s-a căsătorit apoi cu actorul britanic Michael Wilding, în 1952, cu care a avut doi fii, Michael şi Christopher. Ei au divorţat în 1957. Printre foştii soţi ai lui Elizabeth s-a numărat şi tatăl lui Carrie Fisher, Eddie, care a divorţat de Debbie Reynolds pentru a se căsători cu Taylor.

Ultimul ei mariaj, cu muncitorul în construcţii Larry Fortensky, a durat cinci ani şi s-a încheiat în 1996.

Elizabeth Taylor a fost bolnavă foarte mulţi ani, iar în 2009 a fost supusă unei intervenţii chirurgicale pe cord. Actriţa a fost diagnosticată cu insuficienţă cardiacă congestivă în urmă cu aproape şase ani.

Elizabeth Taylor şi-a petrecut majoritatea timpului într-un scaun cu rotile, după ce în ultimii 25 de ani a fost internată de mai mult de o sută de ori în spital, având o intervenţie chirurgicală la şold şi două intervenţii foarte riscante la spate. În 1997, actriţa a suferit un atac cerebral în urma unei operaţii de extirpare a unei tumori pe creier şi a fost chiar în moarte clinică.

În 1999, American Film Institute a inclus-o pe Elizabeth Taylor, pe poziţia a şaptea în topul 100 al celor mai mari actriţe din toate timpurile.

Actriţa a murit la vârsta de 79 de ani, miercuri dimineaţă, la spitalul Cedars-Sinai din Los Angeles unde fusese internată de şase săptămâni, din cauza unei insuficienţe cardiace.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici