REPORTAJ - Am fost la cel mai nebun festival din Europa: 200.000 de oameni şi 600 de euro biletul - GALERIE FOTO

Ce cauţi, frate, acolo? La electro şi boomtzi-boomtzi? Băi, chiar mă duc în BOOM, un sătuc lângă Bruxelles. Dincolo de parlamente, comisii şi atentate. E un rai mic unde de câţiva ani se pune de mare festival: Tomorrowland. O licenţă care circulă din SUA şi Brazilia până în Europa.

14995 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ - Am fost la cel mai nebun festival din Europa: 200.000 de oameni şi 600 de euro biletul - GALERIE FOTO

REPORTAJ - Am fost la cel mai nebun festival din Europa: 200.000 de oameni şi 600 de euro biletul (Imagine: tomorrowland.com)

Vezi GALERIA FOTO de mai jos

În cel mai frumos loc din Europa pentru 4 zile. Nu credeam să zic asta. Despre un festival cu muzică electronică.

Am mers gaşcă de 10 oameni, toţi ceilalţi 9 contagiaţi de instrumente artificiale pe care le redau băieţii de la platane. Rimă ieftină, excursie scumpă, mon cher. Numai biletele şi cazarea la cort au fost 600 de euro. Pe care, la fel că la Electric Castel, sunt mândru s-o declar, nu le-am plătit. Dacă scoteam banii ăştia acopeream vreo 3 fest-uri rock la care m-aş fi dus 100% cu inima, nu doar pentru experienţă.

Am luat avionul Bucureşti-Budapesta-Bruxelles, un autocar care ne-a dus în BOOM, apoi numai boom-boom îţi venea să le dai organizatorilor. Voluntari aşa cum se practică la alte festivaluri, studenţaşii sau chiar adolescenţeii erau cu mintea la altele. Habar nu aveau unde să te cazeze, de ce eşti acolo şi de ce sunt ei acolo. Ne-am copt aşteptând să fim cazaţi la corturi de câte 2 persoane.

Corturi în care aveai o priză şi o luminiţa cu dinam, ca la lecţiile de fizică. În rest fierbeai precum coastele de berbecuţ, cu orele, de dimineaţa până seara. Era în câmp, soarele te torpila de peste tot. După o zi ne-am dat seama că totul era organizat în aşa fel încât trebuia să scoţi bani din 5 în 5 minute: pentru băutură, mâncare, duş şi chiar soare dacă voiai loţiune. Şi dacă voiai să încarci două device-uri deodată, la fel, trebuia să dai fuga-n BOOM şi să-ţi cumperi şteckere.

Berea 5 euro, apa 3 euro şi am spus tot despre scumpetea asta de festival. Unde vin totuşi 200.000 de oameni la boomtzi-boomtzi. Să vadă 300 de DJ în 3 zile. Pe cei mai mari – de la Tiesto la Van Buuren, de la Garrix la Hardwell. Şi mai pe nonmainstream aveai Prydz, Deadmau5 (aşa se scrie, pe bune), Matoma şi ce-am mai prins eu underground (după capul meu).

Toţi ăştia 300 PUNEAU muzică (deşi ei formulau “I’ll PLAY fo you tonight”) la 16 scene, pe jumătate de Herăstrău care arăta ca un Disneyland. Peste tot erau oameni deghizaţi în fiinţe mitologie şi din basme, la tot pasul săreau scântei în sensul propriu al expresiei şi ieşea foc pe nişte tulumbe la înălţime. Imaginaţi-vă un “Alice în ţara minunilor” cu mulţi DJ la fiecare colţ de poveste.

Tradiţia spune că la Tomorrowland trebuie să vii cu steagul ţării tale. Sute, mii, poate chiar zeci de mii de steaguri se vedeau peste tot şi colorau mulţimea. Am avut şi noi 4-5 steaguri în mulţimile de la scene. Main Stage-ul era enorm, o Maracana inestimabilă că număr de oameni. Să fi fost 100, 100 şi ceva de mii de oameni. În toate stările de agregare, fiecare după ce şi cât consumase. Programul începea pe la 12 şi la fix 1 se dădea stingerea – legea e lege, mai ales în Belgia după toate cele întâmplate.

În camping însă continuă petrecerea. Toţi aveau boxe portabile şi puneau din smartphone-uri aceeaşi muzică de la scene. Am fost un erou 4 zile şi 3 nopţi neîntrerupte. Camping-ul era la 1 km de “parcul Herăstrau”, iar la 1 km în direcţia opusă era Dreamville, o zonă de warmup cu o scenă şi multe chioşcuri cu food & drinks. Bineînţeles că peste tot, în camping, în Dreamville şi la festival erau aceiaşi frunizori de mâncare şi băutură după o reţetă pe care o vedem şi la festivaluri de la noi. Şi după care sponsor sare mai mult cu banul.

Ca să cumperi există o singură lege: să-ţi încarci brăţara cu “perle” (moneda de schimb la Tomorrowland). Altfel mori. De foame, de sete, de orice. Doar un singur supermarket- care e şi la noi-accepta cardul, numai cardul. Dar nu puteai să cumperi alcool şi alte produse pe care le vindeau sponsorii în zonă de food & drinks.

Străinii nu aruncă banii pe mâncare. Numai pe băutură. Am văzut asta cât am stat acolo. Mâncare de la supermarket, băutură de la chioşcuri. Rar de tot îl vezi pe unul care încearcă home made pastas sau kebab. Cam asta era mâncarea la festival. Şi dulce – frozen yoghurt de te topeşti şi ciocolată belgiană aşa cum am fost învăţaţi că e cea mai bună.

Pe cât de contre pied am fost cu disonanţele electro, pe atât de înmărmurit am fost de atmosferă. Era o demenţă superbă, care rareori devenea neglijenţă până la contactul fizic. E normal însă ca după atât de mult alcool şi multe altele, oamenilor să nu le pese dacă îţi dau un cot din greşeală.

Suma lucrurilor egal cu mişto. Oameni happy multiculturalizaţi, superdiversificaţi şi polisexuaţi (sau sexuali), muzică pe alocuri tolerabilă, show-uri inegalabile pe toată planeta asta şi o gaşcă de români care a fost peste măsură de supercool într-un megaelectrostyle.

Sfatul meu: dacă nu ajungi măcar o dată în viaţă la Tomorrowland, du-te la Tomorrowland!



 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici