Scandalul sexual Harvey Weinstein sau achiziţia ce poate transforma Disney în liderul de necontestat al box office-ului mondial. Momentele care au marcat cinematografia mondială în 2017

Ancheta despre comportamentul de "prădător sexual" al producătorului Harvey Weinstein şi vânzarea 21st Century Fox companiei Disney, lider în box office-ul mondial pentru al treilea an consecutiv, se numără printre cele mai importante momente ale cinematografiei din 2017, potrivit Le Figaro.

1084 afişări
Imaginea articolului Scandalul sexual Harvey Weinstein sau achiziţia ce poate transforma Disney în liderul de necontestat al box office-ului mondial. Momentele care au marcat cinematografia mondială în 2017

Scandalul sexual Harvey Weinstein şi achiziţia ce poate transforma Disney în liderul de necontestat al box office-ului mondial. Momentele care au marcat cinematografia mondială în 2017

Afacerea Harvey Weinstein

Hollywood-ul nu va mai fi niciodată la fel. The New York Times a publicat, la începutul lunii octombrie, o anchetă despre comportamentul de "prădător sexual" al producătorului de cinema Harvey Weinstein. Peste o sută de femei, printre care Ashley Judd, Rose McGowan, Gwyneth Paltrow, Angelina Jolie, Rosanna Arquette, Asia Argento şi Cara Delevingne, l-au acuzat pe Harvey Weinstein de hărţuire, agresiune sexuală şi viol. Trei anchete sunt în curs, deschise de autorităţile din Londra, New York şi Los Angeles. Între timp, Weinstein a fost înlăturat din rândul membrilor Academiei de film americane, Academiei de film britanice şi Sindicatului regizorilor americani. În prezent, autorităţile investighează şi dacă producătorul de film nu a deturnat fonduri cu scopul de a păstra secrete faptele sale.

Însă consecinţele acestui scandal depăşesc colinele oraşului Los Angeles. Scandalul nu s-a limitat la industria cinematografiei, atingând şi oficiali ai marilor companii, precum Disney şi Amazon, dar şi zona media.

Astfel, în ultimele luni, numeroase vedete americane au fost suspendate sau concediate în urma acuzaţiilor de hărţuire sexuală ori comportament nepotrivit. Jurnalistului Charlie Rose, în vârstă de 75 de ani, i-au fost anulate brusc contractele cu CBS, PSE şi Bloomberg. Matt Lauer, starul "NBC News", în vârstă de 59 de ani, vedetă a matinalului de 20 de ani, a fost concediat recent, chiar înainte să intre în emisiune, pentru "violarea flagrantă a principiilor companiei". La Fox News, Bill O'Reilly, în vârstă de 68 de ani, a fost concediat, în aprilie, pentru fapte similare. Iar conducerea The New York Times l-a suspendat pe unul dintre reporterii săi politici, în urma unor acuzaţii de hărţuire sexuală.

Printre vedetele acuzate de abuz sexual se numără şi actorul Kevin Spacey, regizorul Bryan Singer, actorul Dustin Hoffman, producătorul muzical Russell Simmons, actorul de comedie Louis CK şi actorul Geoffrey Rush.

Specialiştii vorbesc chiar de o fragmentare a istoriei Hollywood-ului, de dinainte şi de după scandalul Harvey Weinstein.

Filme premiate la nivel global, "La La Land" printre marii câştigători

Gala Globurile de Aur (8 ianuarie) - "În lumina lunii/ Moonlight", regizat de Barry Jenkins, a fost desemnat cel mai bun film-dramă, în timp ce "La La Land", în regia lui Damien Chazelle, a fost numit cel mai bun film-comedie şi a primit alte şase trofee, inclusiv pentru cea mai bună regie şi cel mai bun scenariu.

Gala BAFTA (12 februarie) - "La La Land", în regia lui Damien Chazelle, a plecat acasă cu cinci premii - considerate Oscarurile britanice -, printre care cele pentru cel mai bun film şi cea mai bună regie. "Eu, Daniel Blake", de Ken Loach, a fost desemnat cel mai bun film britanic.

Festivalul de la Berlin (9 - 19 februarie) - Ursul de Aur a revenit filmului "Despre trup şi suflet/ On Body and Soul", de regizoarea maghiară Ildikó Enyedi. De asemenea, filmul "Ana, mon Amour", regizat de Călin Peter Netzer, a primit Ursul de Argint pentru pentru cel mai bun montaj, iar finlandezul Aki Kaurismäki a primit Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor, cu filmul "Cealaltă parte a speranţei/ The Other Side of Hope".

Gala César (24 februarie) - "Elle", de Paul Verhoeven, a fost desemnat cel mai bun film. Isabelle Huppert a primit premiul pentru cea mai bună actriţă cu rolul din acest film, în timp ce Gaspard Ulliel a fost desemnat cel mai bun actor pentru rolul din "Doar sfârşitul lumii/ Juste la fin du monde", de Xavier Dolan, desemnat cel mai bun regizor.

Gala Oscar (26 februarie) - Cel mai important premiu al galei, cel pentru cel mai bun film, a fost înmânat, printr-o inexplicabilă eroare a prezentatorului, actorul Warren Beatty, producătorilor peliculei "La La Land" (regia Damien Chazelle). După câteva minute, eroarea a fost corectată şi trofeul a fost atribuit adevăratului câştigător - filmul "Moonlight", în regia lui Barry Jenkins. Chazelle a primit, însă, premiul pentru cea mai bună regie.

Festivalul de la Cannes (17 - 28 mai) - Lungmetrajul suedez "Pătratul/ The Square", de Ruben Ostlund, a primit premiul Palme d'Or, în timp ce "120 de battements par minute", de Robin Campillo, a primit marele premiu al juriului. Joaquin Phoenix şi Diane Kruger au primit trofeele pentru cei mai buni actori, pentru rolurile din "You Were Never Really Here", de Lynne Ramsay, respectiv "In the Fade", de Fatih Akin.

Festivalul de la Veneţia (30 august - 9 septembrie) - "The Shape of Water", de Guillermo del Toro, a primit Leul de Aur pentru cel mai bun film. Dar surpriza festivalului a fost regizorul francez Xavier Legrand, care a primit Luigi De Laurentiis Award şi un Leu de Argint pentru regia filmului "Jusqu'à la garde/ Custody".

Gala Academiei de Film Europene (9 decembrie) - Lungmetrajul suedez "The Square", de Ruben Ostlund, a fost, cu şase trofee, marele câştigător. Lungmetrajul lui Ruben Ostlund a câştigat, printre altele, premiile pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor, Claes Bang. "On Body and Soul", de regizoarea maghiară Ildiko Enyedi, considerat unul dintre favoriţi la premiile EFA de anul acesta, a câştigat trofeul pentru cea mai bună actriţă, decernat Alexandrei Borbely.

Renaşterea cinematografiei horror

La nivel artistic, anul 2017 a confirmat o nouă tendinţă de impunere a cinematografiei horror. Dovadă stă succesul în rândul criticilor şi al publicului înregistrat de filmul "It", de Andrès Muschietti, devenit cel mai rentabil lungmetraj horror din istorie, cu încasări de 690 de milioane de dolari, după ce a surclasat "Exorcistul" (441 de milioane de dolari), de William Friedkin. O adaptare a romanului lui Stephen King, filmul regizat de cineastul argentinian a exploatat estetica seriei "Stranger Things", nostalgia ambiantă pentru anii 1980 şi tandreţea personajelor faţă de temerile lor cele mai negre din copilărie. Criticii de la Le Figaro sunt de părere că acest film face uitate definitiv peliculele horror TV din anii 1990.

O altă surpriză a anului o reprezintă "Fugi/ Get Out", de Jordan Peele, o farsă horror care prezintă problemele rasiale încă existente în SUA. Cu un buget de doar 4,5 milioane de dolari, "Get Out" a generat încasări de 252 de milioane de dolari în cinematografele din America de Nord.

Criticii de la Le Figaro adaugă în această listă şi "Grave", filmul de debut al Juliei Ducournau, povestea unei studente la medicină veterinară care îşi descoperă pasiunea pentru canibalism. Filmul a fost revelaţia secţiunii Semaine de la critique a Festivalului de la Cannes de anul acesta.

În aceeaşi linie se înscriu "Split", de M. Night Shyamalan, şi "A Ghost Story", de David Lowery.

Trei revelaţii la Festivalul de la Cannes

Criticii vorbesc despre o selecţie mai puţin ofertantă decât de obicei a Festivalului de la Cannes de anul acesta, însă trei filme au reuşit să se remarce: "Jeune femme", de Léonor Serraille, care a primit premiul Caméra d'Or, "The Square", de Ruben Östlund, premiat cu Palme d'Or, şi "120 battements par minute", de Robin Campillo, care a primit marele premiu al juriului şi a fost inclus şi pe lista scurtă a propunerilor pentru o nominalizare la Oscar pentru lungmetraj străin în 2018.

Persistă marile discrepanţe în ceea ce priveşte salariile dintre bărbaţi şi femei la Hollywood

Topul 3 al celor mai bine plătiţi actori de la Hollywood arată astfel: Mark Wahlberg - salariu de 68 de milioane de dolari pentru "Transformers: Ultimul cavaler", Dwayne Johnson - salariu de 65 de milioane de dolari pentru "Baywatch" şi Vin Diesel - salariu de 54,5 milioane de dolari pentru "Fast and furious 8".

Topul celor mai bine plătite 3 actriţe la Hollywood arată astfel: Emma Stone - salariu de 26 de milioane de dolari pentru "La la land", Jennifer Aniston - salariu de 25,5 milioane de dolari pentru "Office Christmas Party" şi Jennifer Lawrence - 24 de milioane de dolari pentru "Mother!".

Salariile celor mai bine plătiţi actori de la Hollywood însumează 488,5 milioane de dolari. în timp ce salariile celor mai bine plătite 10 actriţe însumează 172,5 milioane de dolari.

Succes, dar şi controverse enorme pentru "Star Wars: The Last Jedi"

Filmul "Star Wars: Ultimii Jedi/ Star Wars: The Last Jedi", de Rian Johnson, este, fără a constitui o surpriză, evenimentul cinematografic al sfârşitului de an 2017. Un film cu mai multe elemente originale, dar şi mai tăios decât anteriorul "Star Wars: Trezirea Forţei/ Star Wars: Episode VII - The Force Awakens". Îndrăzneala regizorului Rian Johnson nu a plăcut puriştilor, care sunt de părere că lungmetrajul a distrus trei decenii de tradiţii "Star Wars", moştenirea lui Luke Skywalker şi cavalerilor Jedi.

Al optulea film din franciza de succes "Star Wars" a obţinut, la nivel mondial, încasări de 777,5 milioane de dolari de la lansarea sa, în urmă cu 12 zile, potrivit boxofficemojo.com.

Compania Disney - din ce în ce mai puternică

Compania Disney este lider în box office-ul mondial pentru al treilea an consecutiv, în 2017 depăşind un prag de încasări de 6 miliarde de dolari, după ce, în 2016, a obţinut suma record de 7,6 miliarde de dolari la nivel global,

Astfel, Disney este singurul studio de producţie din istorie care a depăşit de două ori pragul de încasări de 6 miliarde de dolari, anul acesta şi anul trecut. De asemenea, este singurul studio de producţie care a obţinut peste 5 miliarde de dolari anual în ultimii trei ani, la nivel mondial.

Universal Pictures a anunţat, pe 12 decembrie, că a depăşit pragul de încasări anuale de 5 miliarde de dolari la nivel mondial pentru a doua oară în istoria sa de 105 ani. Anul acesta, Disney a trecut primul acest prag, pe 30 noiembrie, urmat de Warner Bros., cinci zile mai târziu.

Disney se află şi în spatele celor mai bune trei debuturi ale anului în ceea ce priveşte încasările: "Star Wars: The Last Jedi", de Rian Johnson, cu 220 de milioane de dolari obţinute în weekend-ul de debut, "Frumoasa şi Bestia/ Beauty and the Beast", de Bill Condon, cu 174,8 milioane de dolari, şi "Gardienii Galaxiei Vol. 2/ Guardians of the Galaxy Vol. 2", de James Gunn, cu 146,5 milioane de dolari.

Nu în ultimul rând, în urmă cu o săptămână, Disney a anunţat că va cheltui 52,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona studiourile de film şi televiziune 21st Century Fox - o mişcare care poate transforma compania într-un lider în box office-ul mondial de necontestat, în următorii ani.

"Okja" şi polemica Netflix

Dacă, în general, cinematografia asiatică este discretă, anul acesta, cel mai nou film al sud-coreeanului Bong Joon-ho a stârnit vâlvă. Chiar înainte de a fi lansat la Festivalul de la Cannes, filmul "Okja", produs de Netflix, a fost foarte contestat, stârnind polemici între site-ul de streaming şi lumea cinematografiei (proprietari de săli de cinema, distribuitori etc.). Netflix a refuzat să distribuie în cinematografe cele două filme ale sale aflate în competiţie pentru Palme d'Or 2017: "Okja" şi "The Meyerowitz Stories", de Noah Baumbach. Platforma online a dorit ca întâietatea să o aibă abonaţii săi şi a refuzat să se supună cronologiei media aflată în vigoare în Franţa, care îl obliga să aştepte trei ani pentru a distribui producţiile online, după lansarea în sălile de cinema.

După lungi presiuni, organizatorii festivalului au acceptat să schimbe regulamentul, impunând ca, din 2018, toate filmele din competiţie să fie lansate în cinematografe. Chestiunea i-a divizat şi pe membrii juriului, preşedintele de anul acesta, regizorul Pedro Almodovar, fiind de părere că laureatul Palme d'Or trebuie să fie lansat în cinematografe, pentru a putea fi vizionat de publicul larg. În acelaşi timp, Will Smith, membru al juriului, a afişat o poziţie mai conciliantă, spunând că, în SUA, Netflix este util pentru că prezintă filme pe care oamenii nu ar avea unde să le vadă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici