Theodor Stolojan şi-a povestit aventura pe munte în peninsula Kamceatka

Nu oricine poate să cucerească munţii. Pentru asta, ai nevoie de antrenament, de ambiţie şi nu în ultimul rând, de un om cu experienţă precum alpinistul David Neacşu care să te conducă spre vârf.

Theodor Stolojan este un împătimit al drumeţiilor care ajunge în fiecare an pe câte un munte.

Acesta a explicat la Marius Tucă Show ce înseamnă acest sport:

Prețurile laptelui ar putea exploda în viitor, iar cauza e căldura extremă

Incendiile de vegetație din Grecia. Pompierii intervin în Evia, unde ard păduri, iar în Creta raportează progrese

”Când mergem pe munte fiecare îşi stabileşte limita pe care o are. Adică pe Kamceatka eu m-am oprit pe 3.300 de m, iar colegi de ai mei au urcat până în vârful vulcanului”.

”Acolo a trebui să cărăm cort, saltea, sac de dormit haine, bocanci de schimb. Deci avema un rucsac în Kamceatka, cam 14-15 kg, a fost cel mai dur ca să spun aşa”.

Potrivit wikipedia, Kamceatka este o peninsulă în regiunea estică a Rusiei, face parte din Orientul Îndepărtat Rus, identificându-se în parte cu Regiunea Kamceatka. Vestul peninsulei este scăldat de Marea Ohotsk, iar în partea de est de Marea Bering şi de Oceanul Pacific. În anul 1966, regiunea vulcanică de pe peninsulă a fost declarată patrimoniu mondial UNESCO.

Kamceatka ocupă o suprafaţă de 370.000 km² fiind cea mai mare peninsulă din Asia de Est. Se situează între strâmtoarea Bering, Marea Ohoţk şi insula Sahalin. Peninsula se întinde din Siberia de Est spre sud în direcţia Japoniei, continuând în insulele Kurile. Cel mai mare oraş de pe pennisulă este Petropavlovsk Kamciaţki, care se află în golful Avacea, unul dintre cele mai mari golfuri naturale din lume.

Din punct de vedere geologic, Kamceatka este o regiune tânără, cu vârsta de cca. 2 milioane de ani. Peninsula a luat naştere prin ridicarea ei de către procesele geotectonice dintre placa Pacificului care intră cu o viteză de 8 cm pe an sub placa Euroasiei. Kamceatka are lungimea de 1200 km şi o lăţime de 450 km, întinzându-se de la latitudinea geografică de 51°N până la 62°N.

Pe teritoriul peninsulei se află numeroase gheizere şi cca. 160 de vulcani din care 28 sunt activi. Munţii Sredinîi de pe peninsulă care se întind în direcţia nord-sud, cu cel mai înalt vârf Klucevskaia Sopka măsurând altitudinea de 4.750 m.