COM: Partidul Democrat Liberal - armata de teracotă a preşedintelui Băsescu

PLD nu a fost niciodată un partid în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că raţiunea de a exista s-a aflat întotdeauna în afara sa. Şi pentru că orizontul său a fost, dintru început, eşecul ca mişcare politică autentică şi autonomă. Stolojan, Stoica & Comp. au trăit, în vremelnica lor epocă peledistă, hrăniţi artificial de la aparatele popularităţii prezidenţiale.

La 14 noiembrie, Tineretul Liberal Democrat cerea, într-o rezoluţie, conducerii partidului, "să afirme clar şi răspicat că PLD este un partid de centru-dreapta, care nu va fuziona nici cu PD, nici cu PNL". Sancta simplicitas! "Onestul" Gheorghe Flutur a ieşit imediat cu o declaraţie liniştitoare, asigurând că partidul nu va se va uni cu nimeni şi că va relua proiectul de coagulare a Polului popular.

Flutur nu trebuie acuzat că şi-a manipulat adepţii. El nu făcea altceva decât să descifreze ceea ce credea că sunt gândurile "şefului" său, preşedintele Băsescu. La 5 noiembrie, acesta declara, într-un interviu, că rostul "tactic" al PLD este acela de a atrage cât mai mult din electoratul liberal. În privinţa contopirii, domnia sa susţinea că aceasta "este o opţiune care nu ţine strict de lideri, este necesar să fie acceptată şi de sutele de delegaţi din teritoriu".

Poate că vă închipuiaţi că trăim într-o democraţie! A fost suficient ca Stolojan să aibă "consultări" la Cotroceni, pentru ca destinul PLD să fie pecetluit în aceeaşi manieră în care PD a trecut, peste noapte, pârleazul de la stânga la dreapta.

Prin urmare, decesul efemeridei pelediste nu este o surpriză decât pentru junii partidului, năuciţi probabil de povestea "reformării clasei politice".

Mai interesantă şi, în aceeaşi măsură, neaşteptată este însă graba forjării partidului prezidenţial.

Se poate ca rezultatul surprinzător al PLD la europarlamentare să fi stârnit temerile democraţilor legate de ascensiunea unui eventual rival. La 30 noiembrie, secretarul general al democraţilor, Vasile Blaga, a anunţat că va propune ca, până la alegerile locale, PD şi PLD să formeze un nou mare partid, pentru că există riscul ca să intre în competiţie.

O altă ipoteză ar putea fi aceea că PLD a luat de la liberali tot ceea ce putea fi luat, împlinindu-şi astfel destinul.

Se poate specula însă că nu euroalegerile au contat, ci referendumul. Mai precis absenteismul masiv care a echivalat cu o catastrofă electorală pentru Băsescu. Aliniaţi în faţa camerelor de luat vederi pentru a face ţării marele anunţ, "Stoloboc - ii" păreau ei înşişi stingheri şi buimaci, de parcă ar fi fost brusc treziţi din somn. De Băsescu!

Indiferent de motiv, strângerea rândurilor în faţa Cotroceniului înseamnă un singur lucru: undeva a sunat alarma. Imperatorul nu îşi cheamă garda pretoriană pentru că o iubeşte. Ci pentru că se teme.

(Comentariu de Alexandru Purcăruş, alexandru.purcarus@mediafax.ro)