FOCUS: Alexandru Sassu - politician şi "mogul" la televiziunea de stat - pierde şefia TVR

Alexandru Sassu şi-a încheiat, marţi, prematur, mandatul de şef al TVR - care i-ar fi expirat pe 20 iunie 2011 - după votul Parlamentului şi după mai multe conflicte de-a lungul timpului cu angajaţii TVR, dar şi cu preşedintele Traian Băsescu, cel care l-a numit "al treilea mogul al României".

1065 afişări
Imaginea articolului FOCUS: Alexandru Sassu - politician şi "mogul" la televiziunea de stat - pierde şefia TVR

FOCUS: Alexandru Sassu - politician şi "mogul" la televiziunea de stat - pierde şefia TVR (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)

În mod deloc imprevizibil, raportul de activitate pe anul 2008 al TVR a fost respins, marţi, cu 195 voturi "pentru", 78 - "împotrivă" şi 3 - "abţineri", de plenul reunit al Parlamentului, fapt echivalent cu demiterea, de drept, a consiliului de administraţie al TVR, condus de Alexandru Sassu.

Prezent la şedinţa plenului, Alexandru Sassu l-a acuzat direct pe Emil Boc că vrea să politizeze Televiziunea Publică, spunând că TVR nu va fi depolitizată atât timp cât premierul îi cere o emisiune săptămânală, la TVR, arătând totodată documentul primului-ministru. "Depolitizarea nu înseamnă nici schimbare de lege, nici o schimbare de oameni, de Consilii de Administraţie, ci înseamnă o schimbare de mentalitate şi, în primul rând, în rândul celor care sunt la putere (...) Atâta timp cât vor considera că televiziunea este un instrument în aplicarea puterii, ea nu va fi depolitizată. Atâta timp cât primul ministru vrea o emisiune săptămânală pe televiziune, ea va fi o televiziune guvernamentală şi nu depolitizată. Nu credeţi? Iată hârtia, hârtia primului-ministru, care îmi cere ca, în fiecare miercuri, la o oră de maximă audienţă, să fie pe postul TVR. Asta este depolitizarea", a spus Alexandru Sassu, în aplauzele unora dintre parlamentarii din sala de şedinţă.

Alexandru Sassu a mai spus că îşi asumă responsabilitatea pentru cei aproape trei ani în care a condus instituţia şi pentru faptul că nu a concediat pe nimeni, deşi i-a fost cerut acest lucru.

Votul plenului Parlamentului, amânat din 24 martie, din lipsa cvorumului, în urma retragerii parlamentarilor PSD şi PNL de la şedinţă, nu a mai putut fi amânat însă în şedinţa de marţi, 30 martie. De fapt, el a reflectat realitatea din cele două Comisii de Cultură din Camera Deputaţilor şi Senat, care în şedinţa comună din 17 februarie au respins raportul de activitate pe anul 2008 al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), cu 15 voturi "pentru" şi 1 "abţinere", în absenţa parlamentarilor PSD şi PNL, dar şi a preşedintelui-director general al TVR, Alexandru Sassu.

Respingerea raportului de activitate al TVR în absenţa sa şi a celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie, a fost considerată de către Alexandru Sassu "fără precedent", după cum a declarat acesta într-un interviu acordat MEDIAFAX în 18 februarie, a doua zi după votul negativ primit de la Comisiile de Cultură ale Parlamentului. Sassu a precizat, în interviu, că a lipsit motivat de la şedinţa Comisiilor din Parlament, fiind sub un tratament care nu putea fi amânat.

Acum, mandatul de patru ani al lui Alexandru Sassu a fost curmat brusc, după aproape trei ani de la numirea acestuia în fruntea Televiziunii Române. Totuşi, Raluca Turcan, deputat PDL şi preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a spus că, potrivit legii de funcţionare, actualul preşedinte-director general al TVR, Alexandru Sassu, "asigură interimatul pe perioada de 15 zile în care se fac demersurile pentru numirea unui nou CA".

Alexandru Sassu este la conducerea TVR din 3 iunie 2007, iniţial ca interimar la şefia SRTv, fiind numit de Parlament după ce, pe 4 mai 2007, Tudor Giurgiu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte-director general al TVR. Giurgiu a pierdut sprijinul Consiliului de Administraţie al TVR, în aprilie 2007.

Decizia numirii lui Alexandru Sassu, secretar executiv al PSD, în fruntea TVR a fost luată cu 239 de voturi "pentru", 27 de voturi "împotrivă" şi nicio abţinere, în timp ce parlamentarii PD au votat împotriva acestei numiri.

Numirea unui politician la şefia TVR nu a trecut neobservată şi necomentată atât de organizaţiile de media, cât şi de preşedintele Traian Băsescu, şeful statului numindu-l "politruc".

Astfel, Convenţia Organizaţiilor de Media, Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie au protestat faţă de "politizarea fără precedent" a TVR. Potrivit celor patru organizaţii, "pentru prima oară în istoria postdecembristă a televiziunii publice o persoană cu funcţie executivă în partid a fost desemnată drept preşedinte-director general", iar "acest lucru a fost posibil din cauza refuzului partidelor de a reforma legea SRR-SRTV şi a fost facilitat de negocierile politice între unele partide".

Pe 6 iulie 2007, Alexandru Sassu a demisionat din funcţia de secretar executiv al PSD, el renunţând, totodată, prin demisie, şi la calitatea de membru al formaţiunii social-democrate. Ulterior, în 12 septembrie 2007, Sassu a fost numit de către Parlament preşedinte-director general al TVR, pentru un mandat de patru ani. Sassu a întrunit 247 de voturi favorabile şi două negative. Mandatul lui Sassu la conducerea Societăţii publice de Televiziune expira în data de 20 iunie 2011.

La momentul numirii sale, Alexandru Sasu a declarat, în emisiunea "Ediţie specială" de la TVR 1, că a venit la conducerea Televiziunii Publice pentru a o restructura, nu pentru a-şi construi o carieră politică. "Încă de la numirea în Consiliul de Administraţie, eu mi-am dat demisia din zona politică, deşi legea nu obligă, tocmai pentru că consider că acesta este spiritul acestei legi. Este nevoie de independenţă şi cred că primul gest care trebuie făcut este să ies din zona politică. Din acest moment nu mai sunt om politic (...) Am legături în zona politică, cu oameni din toate partidele. După 12 ani de Parlament, am prieteni în toate partidele", a spus, pe 13 septembrie 2007, Alexandru Sassu.

În ciuda acestor afirmaţii, preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci că Alexandru Sassu este "un politruc" numit în fruntea televiziunii pentru a servi interesele celor care l-au instalat în funcţie, adică PNL şi PSD. El a mai spus despre Sassu - fost membru PD care a trecut la PSD - că este un "traseist politic".

Conflictul dintre şeful statului şi TVR a continuat pe parcursul mandatului lui Sassu, atingând apogeul în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie - decembrie 2009. Pe 18 noiembrie 2009, Traian Băsescu a declarat, referindu-se la eşecul discuţiilor privind organizarea unei dezbateri între candidaţii la Preşedinţie, că s-a dovedit că există "un al treilea mogul", preşedintele-director general al TVR, Alexandru Sassu, "subordonat mogulilor Vântu şi Voiculescu". Într-o altă declaraţie, din 28 noiembrie 2009, Traian Băsescu spunea: "Domnul Sassu a intrat adânc în subordinea intereselor mogulilor şi ale lui Geoană".

Mai mult, în 4 decembrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a acuzat "deplina mogulizare" a lui Alexandru Sassu, pe care l-a caracterizat ca fiind "un lacheu al dezinformării", care a închis televiziunea publică pentru campania electorală din turul al II-lea.

După ce a recâştigat funcţia de preşedinte al României, Traian Băsescu a declarat, pe 23 decembrie 2009, la postul B1 TV, că nu va mai merge în studiourile TVR la emisiuni cât timp preşedintele - director general al Televiziunii Publice este Alexandru Sassu, în semn de protest faţă de modul în care a fost tratat în timpul campaniei electorale. "Sassu, din păcate, a fost extrem de incorect, iar eu nu voi mai merge la televiziunea naţională atât timp cât acest om este preşedintele televiziunii. Nu voi mai merge la televiziunea naţională. (…) Cât timp domnul Sassu este preşedintele Televiziunii Române, eu nu mai merg acolo. Această televiziune, pe timpul campaniei, nu a avut calitatea de televiziune publică, ci s-a pus în remorca televiziunilor lui Vântu şi a lui Voiculescu. Acelea erau televiziuni private. Ei aveau obligaţia să mă trateze ca pe un candidat egal", a declarat atunci Traian Băsescu.

Chiar şi în noaptea de Anul Nou, fiind sorcovit la Sinaia de vedeta TVR Geanina Corondan, Traian Băsescu i-a spus că, pentru a putea "iubi" Televiziunea Publică, preşedintele-director general Alexandru Sassu trebuie schimbat.

Dincolo de conflictele la nivel înalt, mandatul lui Sassu s-a lovit în mai multe rânduri de protestele angajaţilor TVR.

Unul dintre cele mai cunoscute a fost conflictul juridic dintre Alexandru Sassu, în calitate de preşedinte - director general al TVR, şi Rodica Culcer, director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport din TVR. Rodica Culcer a fost angajată în funcţia de director al Direcţiei de Ştiri din cadrul Televiziunii Publice în data de 12 august 2005, ca urmare a promovării unui concurs organizat de SRTv.

În 15 octombrie 2007, Consiliul de Administraţie al SRTv a adoptat, însă, o hotărâre privind reorganizarea Direcţiei Ştiri, prin transformarea acesteia în Direcţia Emisiuni Informative şi Sport. Direcţia Emisiuni Informative şi Sport cuprindea, potrivit hotărârii, Departamentul Ştiri şi Departamentul Sport, postul de director al Direcţiei Ştiri transformându-se în postul de director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport. Atunci, conducerea TVR spunea că reorganizarea nu vizează eliminarea Rodicăi Culcer de la conducerea Direcţiei Ştiri al TVR.

Printr-o acţiune depusă, în 28 noiembrie 2007, împotriva SRTv la Tribunalul Bucureşti, Rodica Culcer cerea anularea deciziei prin care a fost destituită din funcţia de director al Direcţiei de Ştiri din cadrul SRTv şi "reintegrarea" sa în această funcţie. În acţiunea îndreptată împotriva TVR, Rodica Culcer arăta că postul de şef al Redacţiei Ştiri nu a fost transformat, ci desfiinţat, ea coordonând, ca director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, doar activitatea a două secretare. Jurnalista spunea că a primit un act adiţional la contractul de muncă prin care se schimba titulatura postului, ulterior primind şi o fişă de post prin care i se luau atribuţiile.

Pe lângă Rodica Culcer, jurnalistul Cezar Ion a intrat în conflict cu TVR, în timpul şefiei lui Alexandru Sassu. Consiliul de Administraţie al TVR a hotărât, în 4 iunie 2008, reorganizarea Direcţiei Programe şi a Serviciului Juridic din Televiziunea Română, desfiinţându-se, printre altele, Departamentul Producţie Editorială, condus de Cezar Ion. Ulterior, în 15 septembrie 2008, la Tribunalul Bucureşti, Cezar Ion a contestat decizia TVR prin care era concediat din postul de director al Departamentului Producţie Editorială şi cerea instanţei anularea deciziei de concediere numărul 214/ 7 august 2008, încadrarea pe postul deţinut anterior emiterii deciziei, plata drepturilor salariale şi plata cheltuielilor de judecată. Procesele dintre Cezar Ion şi TVR continuă şi în prezent.

Pe de altă parte, peste 100 de jurnalişti din TVR, printre care Rodica Culcer, Marian Voicu şi Cezar Ion, au cerut, în martie 2009, partidelor parlamentare, printr-un apel, "să dezbată şi să adopte în procedură de urgenţă o nouă lege de organizare şi funcţionare" a SRTv, care să asigure instituţiei o independenţă politică reală. Aceştia spuneau că actuala lege de funcţionare a Televiziunii Publice "şi-a dovedit din plin limitele şi incapacitatea de a asigura o independenţă politică reală a instituţiei şi un management performant şi riguros în interesul public".

Pe de altă parte, Comisiile de Cultură din Parlament i-au audiat, în septembrie 2009, pe 22 de jurnalişti de la Ştirile TVR care au depus la Comisii un memoriu, în care o contestau pe Mădălina Rădulescu, directorul interimar al Departamentului Ştiri din TVR, şi solicitau organizarea unui concurs corect pentru ocuparea funcţiei de conducere a acestui departament.

Deputaţii PDL din Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor au susţinut ideea unui audit şi pe cea a unei eventuale comisii de anchetă la TVR, în timp ce Comisia de Cultură de la Senat a făcut o rezoluţie, care are putere de recomandare, către conducerea TVR, în care-i recomanda lui Alexandru Sassu să sisteze interimatul de la Ştiri, în special, şi interimatele din TVR, în general.

Spunând că şeful TVR nu a ţinut cont, de-a lungul timpului, nici de recomandările Comisiilor de Cultură din Parlament, nici de cele ale Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR, mai mulţi jurnalişti din Televiziunea Publică s-au reunit în Sindicatul Jurnaliştilor din Televiziunea Publică (SJTP). Jurnaliştii din Sindicat au spus că "singura şansă pentru creşterea standardelor profesionale din TVR şi îndeplinirea rolului acesteia de serviciu public independent editorial este modificarea Legii de organizare şi funcţionare a instituţiei".

De asemenea, de-a lungul mandatului său, Alexandru Sassu a fost acuzat în mai multe rânduri de ingerinţe politice. Două dintre scandalurile care au "zguduit" TVR au fost cazul Remeş şi cazul Dragnea.

Astfel, în jurnalele din 10 octombrie 2007 au fost difuzate imagini de la o întâlnire a ministrului Agriculturii Decebal Traian Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dădea un plic lui Remeş, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii. În urma difuzării acestei înregistrări, Decebal Traian Remeş a demisionat, a doua zi, din funcţia de ministru al Agriculturii, DNA declanşând o anchetă privind acest caz.

Ulterior, pe 15 octombrie 2007, Consiliul de Administraţie al SRTv a adoptat o hotărâre privind reorganizarea Direcţiei Ştiri, susţinând însă că nu se viza eliminarea Rodicăi Culcer de la conducerea Direcţiei Ştiri al TVR.

Cazul Dragnea a fost un alt subiect de care a fost legat în mod negativ numele lui Alexandru Sassu. Postul TVR 1 a fost somat, în 11 iunie 2009, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), pentru afirmaţiile făcute de Liviu Dragnea, vicepreşedinte al PSD, în emisiunea de ştiri "Telejurnal", din 6 iunie, în pre-ziua alegerilor pentru Parlamentul European. Potrivit CNA, în deschiderea discuţiei, moderatorul Mihai Constantin i-a cerut lui Dragnea să nu facă vreo afirmaţie care poate fi interpretată ca electorală, deoarece sunt în pre-ziua alegerilor. Cu toate acestea, conform monitorizării CNA, Liviu Dragnea a făcut o serie de afirmaţii electorale. Ulterior, Televiziunea Publică a contestat la Curtea de Apel Bucureşti decizia CNA, considerând-o neîntemeiată.

Cu toate acestea, numele lui Alexandru Sassu a continuat să fie strâns legat de partidul care l-a susţinut în fruntea TVR, respectiv PSD. Acuzaţiile de ingerinţă politică la TVR au continuat chiar şi în timpul audierilor repetate de la cele două Comisii de Cultură ale Parlamentului.

Pentru că a avut un mandat controversat, aproape că nu a mai contat faptul că Alexandru Sassu a adus la TVR competiţii precum UEFA Champions League 2009, care a revenit la Televiziunea Publică după zece ani în care competiţia a fost difuzată de posturi private de televiziune, a difuzat în exclusivitate, printre altele, Jocurile Olimpice de Iarnă 2010 din Canada (Vancouver). Tot în mandatul lui Sassu, grila TVR s-a îmbogăţit cu unele dintre cele mai populare seriale - "Mad Men", "Dr. House" şi "Familia Simpson".

Cei care l-au numit în funcţie, parlamentarii, au fost şi cei care, marţi, 30 martie, i-au dat un vot negativ, eliminându-l.

Potrivit Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, în fiecare an, Televiziunea şi Radioul Publice trebuie să depună la Parlament, până în data de 15 aprilie, rapoartele de activitate. Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administraţie respectiv.

Conducerea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune, în cadrul fiecărei societăţi, este asigurată de: a) consiliul de administraţie; b) directorul general; c) comitetul director. Consiliul de administraţie se organizează pentru fiecare societate şi este compus din 13 persoane, dintre care una îndeplineşte funcţia de preşedinte. Preşedintele consiliului de administraţie este directorul general al societăţii.

Membrii Consiliului de administraţie al SRR, respectiv al SRTv sunt desemnaţi prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere. Listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează: a) grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament; b) Preşedintele României, pentru un loc; c) Guvernul, pentru un loc; d) personalul angajat al fiecărei societăţi desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri, în cadrul unui scrutin organizat de conducerea societăţii respective; e) grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale, pentru un loc.

Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pe o perioadă de patru ani, însă pot fi înlăturaţi în fiecare an de la conducerea TVR, prin votul pe care Parlamentul îl dă raportului de activitate al instituţiei.

Comisiile permanente de specialitate, reunite, ale celor două Camere pot propune, cu votul majorităţii membrilor plenului Parlamentului, demiterea oricărui membru al consiliului de administraţie, a cărui activitate este necorespunzătoare. Parlamentul decide prin votul majorităţii.

După eliminarea lui Alexandru Sassu din fruntea TVR, Parlamentul trebuie să decidă cine va conduce Televiziunea Publică în următorii ani.

Printre numele vehiculate în presă pentru funcţia de preşedinte-director general al TVR se numără Robert Turcescu, Ion Cristoiu, Valeriu Turcan, Florin Călinescu, Rodica Culcer, Brânduşa Armanca.

(Material realizat de Mădălina Cerban; madalina.cerban@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici