FOCUS: Relaţiile România-R.Moldova - când calde, când reci, condimentate cu acuzaţii reciproce - Mediafax

FOCUS: Relaţiile România-R.Moldova - când calde, când reci, condimentate cu acuzaţii reciproce

Relaţia dintre România şi Republica Moldova a fost una sinusoidală, oscilând de la declaraţii de dragoste, la grave acuzaţii reciproce, Chişinăul incriminând interese naţionaliste şi unioniste ale României, în timp ce partea română a susţinut că liderii moldoveni reiau tezele staliniste din anii '30.

1530 afişări

Imaginea articolului FOCUS: Relaţiile România-R.Moldova - când calde, când reci, condimentate cu acuzaţii reciproce

FOCUS: Relaţiile România-R.Moldova - când calde, când reci, condimentate cu acuzaţii reciproce (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

România a fost primul primul stat care a recunoscut independenţaRepublicii Moldova, la numai câteva ore după proclamareaindependenţei faţă de URSS, pe 27 august 1991.

Potrivit Declaraţiei de Independenţă, Parlamentul RepubliciiMoldova a luat act "de faptul că Parlamentele multor state îndeclaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939,între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă abinitio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice aleacesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională «PactulMolotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia» prinDeclaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991".

În declaraţia Guvernului României din 1991 se arată că"Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cuforţa în urma înţelegerilor secrete stabilite prin pactulMolotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pecale paşnică a consecinţelor nefaste ale acestuia, îndreptateîmpotriva drepturilor şi intereselor poporului român".

Totodată, în declaraţia Parlamentului României, din 3 septembrie1991, se subliniază că decizia Parlamentului Moldovei consacrăaspiraţia profundă de libertate şi independenţă a românilor dedincolo de Prut. "Proclamarea independenţei Moldovei încununeazăanii îndelungaţi şi grei de luptă a fraţilor noştri moldovenipentru apărarea identităţii naţionale, a limbii şi culturii lorromâneşti. În noile condiţii create de declararea independenţei, sedeschid perspective favorabile dezvoltării colaborării şilegăturilor multiple dintre cele două state vecine, ce descind dintrunchiul unic al poporului român, aşa cum acesta s-a formatistoriceşte", se mai arată în document.

Între 1991 şi 1994, raporturile dintre cele două state aucunoscut o perioadă idilică, simbolizată prin "podurile de flori"care uneau cele două maluri ale Prutului. La nivel politic,oficialii de la Chişinău excelau în declaraţii şi gesturimăgulitoare la adresa Bucureştiului. Cuvintele "să ne ţinem deneamuri!", cu care preşedintele moldovean de atunci Mircea Snegurşi-a încheiat discursul din februarie 1991, din ParlamentulRomâniei, a fost primit cu entuziasm de auditoriu.

De altfel, Snegur a excelat în declaraţii ce susţineau ideeaunirii Republicii Moldova cu România. Într-un interviu apărut înziarul "Le Figaro", la 27 august 1991, el afirma: "Independenţa(Republicii Moldova - n.r.) este, desigur, o perioada temporară.Mai întâi vor exista două state româneşti, dar lucrul acesta nu vadura mult. Repet încă o dată faptul că independenţa MoldoveiSovietice constituie o etapă, nu un scop".

În 1992 au fost începute negocieri între România şi RepublicaMoldova pentru încheierea unui tratat politic de bază, demers carenu a fost materializat nici până în prezent. Timp de 18 ani,părţile au încercat să ajungă la un acord asupra denumiriidocumentului şi a limbii în care acesta să fie redactat.Autorităţile de la Bucureşti au insistat ca tratatul să se numească"de fraternitate", motivând că documentul trebuie să oglindeascărelaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova. Experţiiromâni au cerut, de asemenea, ca tratatul să fie redactat în limbaromână, în timp ce Chişinăul susţinea că limba oficială aRepublicii Moldova este "limba moldovenească".

Evenimentele anului 1994 au marcat, în mod evident, sfârşitulprimei etape a relaţiilor bilaterale, perioadă care poate ficaracterizată drept "romantică".

Rezultatele sondajulului sociologic "La sfat cu poporul"organizat în Republica Moldova în conformitate cu decretulpreşedintelui Mircea Snegur au arătat fără echivoc faptul cămajoritatea populaţiei din stânga Prutului nu agreează ideea uniriicu România.

Peste 90% din cetăţenii cu drept de opţiune politică, prezenţila urne în ziua de 6 martie, au răspuns afirmativ la întrebarea:"Sunteţi pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca statindependent, unitar şi indivizibil, în frontierele de la dataproclamării suveranităţii ei, 23 iunie 1990, care să promoveze opolitică de neutralitate, să întreţină relaţii de colaborarereciproc avantajoase cu toate ţările lumii, să garanteze tuturorcetăţenilor săi drepturi egale în conformitate cu normele de dreptinternaţional?".

Al doilea eveniment notabil a fost intrarea în vigoare, la 27august 1994, a Constituţiei Republicii Moldova. Noul actfundamental prevedea la articolul 13 că "limba de stat a RepubliciiMoldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafieilatine".

Ambele decizii ale Chişinăului au fost criticate dur de cătreBucureşti. La 1 august 1994, Guvernul României a emis o Declaraţiecu privire la votarea în Parlamentul Moldovei şi promulgarea prindecret prezidential, la 29 iulie 1994, a noii Constituţii astatului moldovean. Declaraţia Guvernului României atrăgea atenţiaasupra faptului că "erodarea caracterului de limbă naţională" poateavea "consecinţe grave asupra independenţei Republicii Moldova".Mai mult, însuşi şeful statului român de la acea vreme, IonIliescu, susţinea, în luna octombrie a aceluiaşi an, că "RepublicaMoldova şi-a căpătat independenţa faţă de imperiul sovietic şi nufaţă de România".

Premierul moldovean Andrei Sangheli' lider al PartiduluiDemocrat Agrar' condiţiona, la 20 iulie 1994, o reală colaborare deacceptarea faptului că România şi Moldova sunt doar două state "şinu două state româneşti". Cu toate acestea, la 18 noiembrie 1994,preşedintele Iliescu îşi exprima speranţa că se vor dezvolta"relaţii fireşti, normale, ca între două state româneşti".Recidivând în folosirea sintagmei respinsă de Sangheli, şefulstatului român explica această "răcire" în relaţiile bilateraleprin unele formulări din noua Constituţie moldoveană, care "vădesco anumită încercare de îndepărtare a Republicii Moldova deRomânia".

Odată apusă etapa "romantică" a raporturilor bilaterale,identitatea de limbă şi cultură, originile comune şi tradiţiaistorică s-au transformat treptat şi imperceptibil din atuuri aleunor legături privilegiate în subiecte de polemici oficiale şisurse de tensiune.

Pe 29 noiembrie 1995, premierul moldovean Andrei Sanghelideclara: "Ţin să amintesc că statul moldovenesc a apărut cu aproape500 de ani în urmă, deci mult mai devreme decât statul român, carea fost creat în secolul trecut".

O uşoară reîncălzire a relaţiilor bilaterale părea să se producăîn anul 1996, odată cu vizita la Chişinău a şefului statuluiromân.

În timpul vizitei lui Ion Iliescu la Chişinău, preşedintelemoldovean, Mircea Snegur, declara că aceasta nu este numai unaoficială, ci şi una "de suflet". Şeful statului român a fostîntâmpinat însă de un grup de moldoveni care au scandat lozincipro-unioniste.

Relaţiile Bucureşti-Chişinău au continuat însă să se răcească,iar negocierile privind tratatul politic bilateral au stagnat.

În 1998, surse din MAE român declarau că România a renunţat laparagraful din Tratatul politic de bază prin care părţile condamnaumoral consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov.

În aprilie 1999, proiectul de tratat bilateral între România şiRepublica Moldova insera problema pactului Ribbentrop-Molotov prinreferirile la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova şi ladeclaraţia Guvernului român în acest sens, documente adoptate în1991, aconform purtătorului de cuvînt al Ministerului român alAfacerilor Externe, Ireny Comaroschi.

După 2000, relaţiile bilaterale s-au răcit considerabil.

La începutul lunii octombrie 2001, premierul român de la aceavreme, Adrian Năstase, şi-a anulat o vizită pe care urma să oefectueze la Chişinău, din cauza discursului rostit de ministrulJustiţiei al Republicii Moldova, Ion Morei, la CEDO de laStrasbourg în procesul intentat Guvernului de la Chişinău deMitropolia Basarabiei, discurs interpretat de oficialităţile de laBucureşti ca o ofensă gravă adusă statului român. Potrivit unuicomunicat al Guvernului, alocuţiunea lui Ion Morei a cuprins"declaraţii inadmisibile la adresa României şi în totalăcontradicţie cu caracterul special, privilegiat şi pragmatic alrelaţiilor dintre România şi Republica Moldova". "A vorbi într-oasemenea ocazie de expansionismul românesc în Basarabia este oprobă de iresponsabilitate care reaminteşte totodată tezelepragmatice ale fostului partid comunist (bolşevic) al fosteiRepublici Socialiste Sovietice Autonome Moldoveneşti de până înanul 1940!", se menţiona în comunicat.

În ianuarie 2002, Partidul Popular Creştin Democrat dinRepublica Moldova a organizat manifestaţii de protest faţă dedecizia autorităţilor de la Chişinău de a introduce limba rusă caobiect obligatoriu de studiu în şcoli şi faţă de iniţiativaParlamentului de a propune modificarea Constituţiei pentru aoficializa limba rusă ca limbă de stat. Premierul Adrian Năstase adeclarat că ideea de a introduce ca obligatorie în şcolile dinRepublica Moldova limba uneia dintre minorităţile acestui statpoate fi pusă în discuţie, în condiţiile în care populaţia ţăriivecine este formată în majoritate din români.

În martie 2002, preşedintele de atunci al Republicii Moldova,Vladimir Voronin, a acuzat autorităţile de la Bucureşti că, înspatele manifestaţiilor de la Chişinău, care durau deja de douăluni, "în afară de interesele mafiote şi ale structurilor corupte,se află interesele unei ţări vecine - România", relata BASA-press.Într-un interviu acordat Agenţiei Infotag, publicat de presa de laChişinău, Voronin a declarat că "interesele naţionaliste şiunioniste" au fost promovate pe parcursul celor 10 ani dedezvoltare independentă a Republicii Moldova. "Se desfăşoarăaprovizionarea deschisă a adepţilor ideilor unioniste culiteratură, cu bani pentru editarea unui mare număr de tipăriturisub formă de ziare şi reviste", acuza şeful statului moldovean.Preşedintele Voronin a afirmat atunci că studenţilor moldoveniinstruiţi gratuit în România li se "insuflă, pe perioada studiilor,mai mult spiritul românesc decât cunoştinţe", în aceasta constând,în opinia sa, "intervenţia ideologică venită din parteaRomâniei".

Tot în martie 2002, ambasadorul României la Chişinău, AdrianBălănescu, a fost chemat la MAE din Republica Moldova unde i s-aadus la cunoştinţă că ataşatul militar al României, Ion Ungureanu,a fost declarat persona non grata. La rândul lor, autorităţile dela Bucureşti l-au declarat persona non-grata pe ministrul-consilierla Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti, Iacob Popovici.

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, în aprilie 2002, laStrasbourg, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE), că România nu s-a amestecat în treburile interne aleRepublicii Moldova şi nu are nicio legătură cu manifestaţiile de laChişinău. "Nu avem nicio legătură cu manifestanţii sau cuinstigatorii de la Chişinău şi considerăm pură provocareafirmaţiile potrivit cărora noi i-am ajuta", a declaratpreşedintele Iliescu, răspunzând unei interpelări în plenulAPCE.

În august 2003, preşedintele Ion Iliescu a declarat, dupăîntâlnirea cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, că proiectulTratatului de bază moldo-român propus de Republica Moldova esteconsiderat inacceptabil de România. Preşedintele Iliescu a precizatcă partea moldoveană a adus o serie de modificări de substanţă latratatul parafat de cele două ţări, care nu pot fi acceptate departea română. Şeful statului a menţionat atunci că România nu arenimic împotriva încheierii unui tratat cu Republica Moldova şi căexperţii din cele două ţări trebuie să negocieze pentru a vedeadacă se poate ajunge la un document acceptabil pentru ambelepărţi.

O lună mai târziu, în septembrie 2003, premierul Adrian Năstasea declarat într-o întâlnire cu ambasadorii şi consulii generali aiRomâniei că Bucureştiul se va angaja din nou în dezvoltarearelaţiilor cu Republica Moldova în momentul în care la Chişinău vaexista mai multă disponibilitate pentru aceste legături. El aprecizat că România nu este interesată să încheie un tratat de bazăcu Republica Moldova în contextul actual. "Nu avem de ce săîncheiem acum un tratat de bază cu Moldova. Am recunoscutindependenţa Moldovei şi respectăm principiile dreptuluiinternaţional în relaţiile bilaterale. Dacă am fi dorit să dăm unsemnal special printr-un acord de fraternitate sau parteneriat, cumam propus în 1991 sau 1992, ar fi avut sens. Dar un acord care nuare niciun fel de conţinut şi nu face decât să repetestereotipurile din acordurile de dinainte de 1989 nu are niciunrost", a spus Năstase. Premierul a amintit că, după o perioadă deapropiere între cele două ţări, "cu o dimensiune emoţională", de laînceputul anilor '90, relaţiile bilaterale dintre România şiRepublica Moldova au devenit tensionate, ca urmare a unordificultăţi economice, opţiuni politice şi a problemeiTransnistriei. El a afirmat că România doreşte să trateze relaţiilecu Republica Moldova într-un mod pozitiv, dar a arătat că estenecesar să fie eliminate unele suspiciuni ale administraţiei de laChişinău faţă de România.

În decembrie 2003, preşedintele Republicii Moldova, VladimirVoronin, a susţinut că "România a rămas unicul imperiu în Europa,constituit din Moldova, Dobrogea şi Transilvania" şi că ţara sa vaapela la comunitatea internaţională dacă nu va "scăpa" de"ajutorul" rudelor de peste Prut. "Românii ba se vor fraţi, ba spuncă ne vor acorda ajutor în Europa. Dar noi niciodată nu i-am rugatsă ne ajute. Dacă nu vor înceta să aibă asemenea atitudine,problema relaţiilor moldo-române va ieşi din hotarele noastre. Vomruga comunitatea internaţională să intervină. Altă cale de a scăpade aceste rude nu avem", a spus Voronin.

În replică, Ion Iliescu a catalogat declaraţiile preşedinteluiRepublicii Moldova Vladimir Voronin drept un atac nedemn la adresaRomâniei, reprezentând o reluare a tezelor staliniste ale anilor'30. "În delirul său antiromânesc, el îşi permite să declare căRomânia este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova,Dobrogea şi Transilvania...Este o declaraţie inadmisibilă,iresponsabilă şi descalificantă pentru un om politic!", a comentatIliescu.

În 2004, preşedinţii României şi Republicii Moldova, Ion Iliescuşi Vladimir Voronin, au convenit, la Mamaia, să ia măsuri pentrurelansarea relaţiilor dintre cele două ţări, caracterizate printr-orăcire accentuată. La finalul întrevederii, purtătorul de cuvânt alşefului statului român, consilierul prezidenţial Corina Creţu, adeclarat că Ion Iliescu i-a spus lui Vladimir Voronin că România nuînţelege "campania antiromânească" declanşată în ultima perioadă înRepublica Moldova, atât de mediile de informare, cât şi deafirmaţiile unor oficiali de la Chişinău. Preşedintele RepubliciiMoldova a precizat, potrivit Corinei Creţu, că această campanie nuexistă şi s-a arătat însă deranjat de unele afirmaţii făcute de-alungul timpului de Iliescu, potrivit căruia România şi R.Moldovasunt "două state româneşti" şi că cetăţenii lor vorbesc limbaromână.

La începutul lunii iulie 2004 relaţiile bilaterale au intrat dinnou în impas, şeful statului moldovean refuzând să participe lamanifestările oficiale de la Putna, cu ocazia împlinirii a 500 deani de la moartea lui Ştefan cel Mare, deşi a fost invitat de şefulstatului român de la acea vreme, Ion Iliescu. Voronin a făcut,însă, în noiembrie 2004, o vizită privată la Putna, unde a depus ocoroană de flori la mormântul lui Ştefan cel Mare.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale din România de cătreTraian Băsescu, relaţia României cu Republica Moldova a evoluat dela o aparentă deschidere între cele două ţări în anul 2005 spre odeteriorare accentuată până la finele lui 2008 şi chiar o îngheţareîn 2009, cel puţin până la înfrângerea în alegeri a regimuluiVoronin. În tot acest timp însă, România a susţinut că loculMoldovei este în Uniunea Europeană. Băsescu şi Tăriceanu, alăturide toţi miniştrii de Externe care s-au succedat la Bucureşti, auinvocat în repetate rânduri necesitatea includerii Moldovei îngrupul ţărilor din Balcanii de Vest în perspectiva extinderii UE şineabandonarea statului vecin. Pe de altă parte, Băsescu s-acomportat faţă de românii din Moldova ca faţă de un bazin electoralimportant, cu toate implicaţiile pozitive şi negative.

Una dintre primele vizite făcute de preşedintele Traian Băsescuîn mandatul său a fost la Chişinău, ocazie cu care a părut cărelaţiile bilaterale, care intraseră într-un regres, pot fi reluateşi dezvoltate, în paralel cu deteriorarea relaţiilor RepubliciiMoldova cu Federaţia Rusă. Vladimir Voronin chiar i-a trimis, înrăspuns, "fratelui" său de peste Prut 11.000 de sticle de vin.

Băsescu declara, în iulie 2006, la dejunul oferit elevilorolimpici la istorie din Republica Moldova, că România a oferitţării vecine varianta de a intra împreună în UE şi că, deşi amrămas singurul popor încă separat, reîntregirea se va realiza îninteriorul UE. "Este, însă, opţiunea autorităţilor de la Chişinăuşi a poporului Republicii Moldova ce ar trebui să facă", declaraBăsescu. În replică, Voronin a declarat, cu ocazia bilanţuluianului politic 2006, că România nu a propus oficial RepubliciiMoldova să adere împreună la UE, dar a evitat să nege că ar fi avutloc discuţii pe această temă.

Băsescu şi Voronin s-au mai întâlnit la Chişinău, la 16 ianuarie2007, când au hotărât crearea a două consulate româneşti temporareîn Republica Moldova în oraşele Bălţi şi Cahul. Referindu-se laproblema vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor săcălătorească în România, Vladimir Voronin a declarat că "situaţianu este normală şi trebuie deblocată". "În legătură cu solicitareade cetăţenie am convenit, împreună cu preşedintele Voronin, căromânii şi moldovenii au dreptul la opţiuni mai ales că cele douăstate aprobă, prin Constituţie, dubla cetăţenie", spunea Băsescu.Preşedintele Băsescu fusese întâmpinat la Chişinău, atât laPreşedinţie, cât şi la secţia consulară şi la Ambasada României, degrupuri de cetăţeni moldoveni pe care i-a asigurat de rezolvareaproblemelor legate de acordarea vizelor şi de cetăţenia română. Ela susţinut simplificarea acordării cetăţeniei române pentru ceicare au pierdut-o în contexte politice, şi pentru familiileacestora. Demersurile legislative au fost finalizate abia în 2009,în timpul campaniei pentru prezidenţialele de la Bucureşti.

Relaţiile au început însă să se degradeze, Voronin acuzândRomânia că încearcă să elimine fosta republică sovietică prinumilirea limbii şi culturii acesteia şi prin oferirea de cetăţenieromână în masă moldovenilor. El preciza că relaţiile cu Rusia,afectate de acuzaţiile potrivit cărora Kremlinul a susţinutrebeliunea de durată din estul Republicii Moldova, s-auîmbunătăţit, ceea ce înseamnă că perspectivele de rezolvare aconflictului din regiunea transnistreană s-au îmbunătăţit. "Însecolul XX, România a avut un interes constant pentru pământulnostru, teritoriul nostru. Din cauza acestui interes, acum duc opolitică naţionalistă şi «unionistă». Are loc o intervenţieîmpotriva statalităţii Moldovei, a poporului ei, a istoriei şi alimbii", spunea el. De asemenea, Voronin susţinea că autorităţilede la Bucureşti l-au convins pe fostul preşedinte moldovean MirceaSnegur să înceapă războiul cu Transnistria. "Bucureştiul nurecunoaşte existenţa moldovenilor în România. Asta înseamnă căautorităţile române nu recunosc nici limba şi nici naţiuneamoldovenească", susţinea Voronin.

Autorităţile de la Chişinău au anunţat, în decembrie 2007, cădoi diplomaţi ai ambasadei României au fost declaraţi persona nongrata pentru incompatibilitatea activităţii lor cu statutuldiplomatic deţinut, aceştia trebuind să părăsească ţara în 24 deore. În replică, preşedintele Băsescu le-a propus prim-ministruluiCălin Popescu Tăriceanu şi ministrului de Externe Adrian Cioroianusă nu expulzeze diplomaţi moldoveni ca răspuns la gestulChişinăului, argumentând că România are relaţii speciale cuRepublica Moldova. Băsescu le spunea diplomaţilor români, pe 23decembrie 2008, referitor la Moldova, că România a făcut tot ceputea şi că "e rândul să mai vrea şi Chişinăul". "Moldova rămânemarea noastră grijă, dar aş spune că practic am făcut tot ce ţineade noi şi din punct de vedere diplomatic, şi din punct de vedere alsusţinerii la UE. Mai trebuie să vrea şi Chişinăul. Darperseverăm", spunea Băsescu.

În primăvara anului 2009, au avut loc alegeri legislative, alcăror rezultat a fost contestat prin manifestări de amploare laChişinău, reprimate de autorităţi, fapt reflectat de presa dinRomânia şi din Europa. Voronin a acuzat dur România de revizionismsau şovinism şi că se implică în destabilizarea ţării şi înmanifestaţiile de la Chişinău. În replică, Traian Băsescu declaracă România va respinge oricând acuzaţii potrivit cărora ar fi fostimplicată în revoltele de după alegerile din aprilie din RepublicaMoldova sau că va fi implicată în treburile interne ale acestuistat. "Ce vă pot spune cu certitudine este că noi am mai văzutaceste întâmplări. Le-am văzut la Bucureşti în decembrie 1989,când, tot aşa, un conducător comunist nu şi-a înţeles propriulpopor şi mai ales n-a înţeles tânăra generaţie şi poate domnulVoronin se uită la filmele din decembrie 1989 de la Bucureşti. O săvadă că pe stradă erau tinerii care vroiau libertate. Tinerii carevroiau spre Europa. Nu erau cei care îl votau pe Ceauşescu", spuneaBăsescu, subliniind că autorităţile de la Bucureşti nu suntintimidate de "acţiunea brutală" a Chişinăului.

Când s-a pus problema reluării alegerilor de la Chişinău,Băsescu s-a pronunţat în favoarea forţelor democratice. Atitudinealui Băsescu, ca şi cele ale altor politicieni de la Bucureşti, aufost condamnate de R.Moldova, considerând că este vorba despreingerinţe în afacerile interne. "Autorităţile Republicii Moldovaconstată cu profundă îngrijorare intensificarea amestecului înafacerile interne ale Republicii Moldova de către statul vecinRomânia. În pofida faptului că, din cauza declaraţiilor şiacţiunilor autorităţilor româneşti, relaţiile moldo-române au fostdeteriorate considerabil, Republica Moldova a încercat să utilizezetoate căile posibile pentru a preveni tensionarea în continuare aacestor relaţii", susţinea Guvernul moldovean. Voronin s-a lansatîn noi acuzaţii la adresa autorităţilor române, afirmând că esteimposibil să ia decizii împreună cu regimul de la Bucureşti.

În 8 aprilie 2009, ambasadorul României la Chişinău a fostdeclarat persona non grata de preşedintele moldovean de la aceavreme Vladimir Voronin şi a avut la dispoziţie 24 de ore pentru apărăsi Republica Moldova. În aceeaşi zi, România a făcut o nouăpropunere de ambasador, care a fost însă respinsă de Chişinău,astfel că postul a rămas vacant.

În octombrie 2009, într-un interviu, Băsescu a vorbit despre o"mână de ajutor" acordată lui Voronin, în 2005, pentru a ajungepreşedinte. Ulterior, el şi-a nuanţat declaraţia, precizând că"ajutorul" acordat lui Voronin a fost "consonant" cu cel din parteaaltor state europene, menţionând că nu doar el, ci mai mulţi liderieuropeni au fost păcăliţi de promisiunile comunistului de laChişinău.

După schimbarea puterii de la Chişinău, autorităţile din celedouă ţări s-au arătat optimiste în privinţa relansării relaţiilorbilaterale şi a numirii unui ambasador în Republica Moldova.

În noiembrie 2009, după o întâlnire cu ministrul moldovean deExterne, Iurie Leancă, ministrul interimar de Externe CătălinPredoiu declara "se va ajunge în curând la o propunere concretă" înprivinţa ambasadorului. De altfel, Leancă spunea tot atunci că aufost anulate notele prin care mai mulţi diplomaţi români au fostdeclaraţi persona non grata. "Ministerul Afacerilor Externe de laChişinău a luat decizia de a declara nule şi de a revoca noteleprin care mai mulţi diplomaţi ai României în Republica Moldova,inclusiv ambasadorul Filip Teodorescu, au fost declaraţi anterorpersona non grata", declara Leancă, precizând că este vorba despre"nişte gesturi pozitive reparatorii".

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, în 6ianuarie 2010, că speră să facă o deplasare în Republica Moldova lasfârşitul lunii ianuarie, adăugând că doreşte ca până atunci săavanseze şi propunerea pentru un nou ambasador al României laChişinău.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, adeclarat, în 12 ianuarie, într-o emisiune televizată, că un nouambasador român la Chişinău ar putea fi numit înainte de vizitapreşedintelui Traian Băsescu.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întâlnireacu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, că susţinerea RepubliciiMoldova în procesul de apropiere la Uniunea Europeană reprezintă"proiectul de suflet" al României, precizând că de aceea prima savizită în noul mandat va fi la Chişinău. Şeful statului a declaratcă "solidaritatea" va defini relaţia României cu Republica Moldova,menţionând că este vorba despre susţinerea acestei ţări în procesulde apropiere de Uniunea Europeană. "După o perioadă în carebunăvoinţa noastră a fost pusă la încercare, există acum premiselepentru reconstruirea unei relaţii bazate pe încredere, solidaritateşi năzuinţe comune, nucleu pe care nu vom pregeta să îl valorificămîn interes reciproc", a declarat Traian Băsescu. "Cu toţiicunoaşteţi relaţia specială dintre România şi vecinul său din est.Ne leagă o istorie comună, avem aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură.Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar aceastărealitate face din susţinerea aspiraţiilor europene ale RepubliciiMoldova proiectul meu de suflet", a mai spus Băsescu.

Vineri, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declaratcă România respinge orice demers menit să acrediteze ideea uneinaţiuni şi a unei limbi moldoveneşti distincte de cea română, pebaza argumentelor clare, de ordin ştiinţific. "Dacă mai era nevoiede clarificare, voi afirma că România respinge orice demers menitsă acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi moldoveneştidistincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordinştiinţific. (…) Din nefericire, fanteziile de sorginte bolşevicădespre identitatea istorică şi lingvistică a Basarabiei îşi găsescîncă destui adepţi", a afirmat Banconschi.

Tot vineri, Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, aanunţat că autorităţile române l-au propus pe diplomatul MariusLazurca pentru postul de ambasador la Chişinău.

În aceeaşi zi, preşedintele interimar al Republicii Moldova,Mihai Ghimpu, a dat agrementul pentru numirea noului ambasador.

Apropiata vizită oficială la Chişinău a preşedintelui TraianBăsescu reprezintă un semn al normalizării relaţiilorbilaterale.

(Material realizat de Gabriel Pecheanu;gabriel.pecheanu@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ROMÂNIA R.MOLDOVA ,
diplomatie romania ,
diplomatie moldova ,
diplomatie bucuresti ,
diplomatie chisinau

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.