Încrederea premierului, criteriu de competenţă la DLAF

Departamentul de Luptă Antifraudă, care protejează interesele financiare comunitare şi a cărui activitate a fost salutată de CE, îşi schimbă organizarea şi subordonarea, dar cel mai interesant este faptul că angajaţii vor trebui să aibă marea calitate de a beneficia de încrederea premierului.

55 afișări
Imaginea articolului Încrederea premierului, criteriu de competenţă la DLAF

Încrederea premierului, criteriu de competenţă la DLAF

DLAF este practic desfiinţat şi reînfiinţat printr-o Ordonanţă de Urgenţă, un posibil scop fiind acela de a elimina o parte a angajaţilor din structură.

OUG de modificare a unor acte normative privind organizarea şi funcţionarea unor structuri din aparatul de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial 84 din 11 februarie, consfinţeşte posibilitatea angajării funcţionarilor "numai pe baza încrederii acordate de premier şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate", chestiune fără precedent într-o instituţie guvernamentală.

Confidenţialitatea este una, ţinând cont de activitatea instituţiilor, însă a semna un angajament, fie el chiar şi de loialitate, aminteşte de perioada de dinainte de decembrie 1989.

Potrivit OUG publicată miercuri, Departamentul de Luptă Antifraudă a fost trecut de la Cancelaria premierului în aparatul de lucru al Guvernului, fiind coordonat de vicepremier şi finanţat prin bugetul SGG, angajaţii fiind încadraţi numai pe baza încrederii acordate de premier şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate.

Retragerea încrederii de către primul-ministru are ca efect revocarea încadrării, precum şi eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă, după caz, a decis Guvernul.

DLAF va fi condus de un secretar de stat, ajutat de unul sau mai mulţi subsecretari de stat, notează documentul. Cine va numi şi câţi subsecretari de stat vor fi, actul normativ nu precizează, lăsând aceasta la latitudinea fie a şefului DLAF, fie a vicepremierului coordonator al Departamentului, fie a premierului Emil Boc.

Tot guvernanţii sunt cei care apreciază loialitatea funcţionarilor DLAF, care, în funcţie în funcţie de acest criteriu subiectiv, vor rămâne sau nu, ignorându-se faptul că acest Departament a fost apreciat de experţii europeni, fiind una dintre primele instituţii căreia i s-a ridicat monitorizarea Bruxelles-ului.

Departamentul pentru Luptă Antifraudă - DLAF asigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Departamentul are atribuţia de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul naţional al luptei antifraudă.

Protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene presupune detectarea, combaterea şi monitorizarea eficientă a fraudelor şi a oricăror alte fapte ilegale care au ca efect utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi, implicit, prejudicierea bugetului comunitar. Cooperarea dintre autorităţile naţionale implicate, precum şi între acestea şi instituţiile comunitare este o condiţie esenţială pentru succesul luptei împotriva fraudei.

DLAF este punctul de contact în România al Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF).

Iniţial, DLAF a fost un departament în cadrul Corului de control al Guvernului, chestiune care nu a mulţumit autorităţile europene.

Astfel, în 23 noiembrie 2005, Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) a fost lansat, în cadrul unui eveniment la care a participat şi directorul general DLAF a OLAF, Franz-Hermann Bruner, care a apreciat că "acesta este un pas în direcţia bună", bucurându-se de sprijinul deplin al Oficiului european.

Bruner îşi exprima mulţumirea faţă de cazurile pentru soluţionarea cărora OLAF colaborează cu autorităţile române şi susţinea că DLAF este o parte a soluţiei în combaterea corupţiei, acţiune cerută insistent de forurile europene.

Mai mult, el a precizat că noua structură răspunde dorinţei OLAF de a găsi "un serviciu competent pentru a ajuta OLAF în lupta împotriva fraudelor cu bani europeni", având în vedere că, în acest domeniu, până nu demult nu a existat o cultură a cooperării.

"DLAF este partenerul potrivit pentru cooperarea împotriva fraudelor, pentru sprijinirea eforturilor noastre, în aceeaşi măsură în care şi noi sprijinim eforturile serviciului de se opune eficient acestui fenomen", declara Bruner, adăugând că instituţia poate ajuta la utilizarea corectă a banilor europeni, "dar şi la ameliorarea imaginii României". Un element-cheie al acţiunii departamentului ţine de prevenirea şi descurajarea fraudelor, mai spunea el.

DLAF a fost creat prin reorganizarea fostului Departament de inspecţie al primului-ministru şi urmărire a utilizării transparente a fondurilor comunitare.

În ultimul an, informaţiile publice despre activitatea conducerea Departamentului au fost ca şi inexistente, însă decizia guvernamentală în privinţa DLAF aminteşte de o practică frecventă a românilor, aceea de a schimba fundamental ceva ce funcţionează.

(Comentariu realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici