„Marius Tucă Show” | Interviu cu Părintele Necula: Eu cred că se moare din nepupatul icoanelor şi moaştelor (Partea a II-a)

Biserica nu este paralelă cu statul, ci este parte integrantă a eforturilor acestuia de a proteja sănătatea populaţiei, deşi exagerăm foarte mult în defavoarea Bisericii, a declarat părintele Constantin Necula la emisiunea Marius Tucă Show, în contextul măsurilor anunţate de BOR pentru limitarea răspândirii coronavirusului.

16779 afișări

Marius Tucă: Un mare vorbitor, e foarte frumos, dar mai mult decât atât eu cred că ar fi timpul în Biserica Ortodoxă să văd atunci când vorbim de Sinod, un preot ca tine.

Constantin Necula: Nu e cazul, pentru că Sinodul are altă funcţie...

Marius Tucă: Vorbim despre modestie.

Constantin Necula: De exemplu eu sunt în acord cu ideea aceea că fiecărui om Dumnezeu îi dă câte o harismă, eu nu aş avea...

Marius Tucă: Sinodul nu se ocupă cu vorbirea, dar Sinodul se ocupă cu a hotărî...

Constantin Necula: Eu îmi doresc foarte mult să rămân în continuare soţul soţiei mele.

Marius Tucă: Şi cu ce nu ai mai fi soţul soţiei?

Constantin Necula: În Sinod nu sunt decât arhiereii, arhiereii sunt numai dintre călugări sau din persoane cărora le-au încetat din viaţă soţiile şi au fost hirotoniţi ulterior.

Marius Tucă: Preafericitul Daniel nu e?

Constantin Necula: A fost călugăr.

Marius Tucă: Nu este căsătorit.

Constantin Necula: Nu şi asta e una dintre bunele...

Marius Tucă: Prea fericitul Teoctist?

Constantin Necula: Nici el nu a fost căsătorit.

Marius Tucă: Dar am avut părinţi, preafericiţi, patriarhi care au fost căsătoriţi?

Constantin Necula: Nu, dintre patriarhi nu, ba Iustinian a fost căsătorit dar în aceeaşi vreme a rămas văduv, deci prefer să rămân căsătorit. Deci ideea în sine, să nu amestecăm lucrurile, harismele personale sunt harisme personale, munca în echipă e munca în echipă, eu mă supun cu totul hotărârilor Sfântului Sinod.

Marius Tucă: Am înţeles, spune-mi are ceva dacă în timpul rugăciunii când spunem Tatăl Nostru ne fuge gândul în altă parte?

Constantin Necula: Cine e perfect? E ca la şofat, dacă atunci când şofezi concentrat îţi fuge gândul în altă parte rişti să te parchezi în celălalt, zice unul dintre părinţi, nu tot ceea ce zice Tatăl nostru se referă la cel din Ceruri.

Marius Tucă: E adevărat, Cina cea de Taină, ai schimba ceva în acest tablou adevărat al istoriei şi al umanităţii, locurile la masă, invitaţii, ţi se pare…?

Constantin Necula: Nu e cazul, pentru că e un Tată ontologic al Bisericii, nu, cred că ne jucăm, aici putem face scenarii, de exemplu dacă îl scoţi pe Iuda de acolo lumea zice „vai dar ce teologie coerentă şi liberală” da, dar nu e adevărată. Adevărul e unic şi nu se poate schimba...

Marius Tucă: Nu se poate schimba nimic din ceea ce priveşte ...

Constantin Necula: Nu putem alinia adevărul la modă tot timpul.

Marius Tucă: Există Raiul, există iadul?

Constantin Necula: Fără îndoială.

Marius Tucă: Care ar fi definiţiile celor două? Cum ai definii Raiul? Cine ajunge în rai?

Constantin Necula: Raiul în sine? A locui în Dumnezeu, pe când iadul e imaginea aia clasică, ştii că există o pildă din teologia rusă cu lingura, ăştia mănâncă liniştiţi şi ăialalţi se hrăneau unul pe celălalt, lingurile erau la fel de mari, ăştia nu se putea hrăni pe ei şi asta era iadul, iar în Rai cel de aici îl hrănea pe cel de acolo şi cel de acolo pe cel de aici.

Marius Tucă: Cine ajunge în rai şi cine ajunge în iad?

Constantin Necula: Dă-ne, Doamne, să nu ştim până nu murim, asta e o vorbă de la bătrâni.

Marius Tucă: Abia atunci vom afla.

Constantin Necula: Adevărul e că Mântuitorul ne spune cine ajunge în Rai, cine împlineşte voia tatălui, nu e de joacă cu asta, deci aici este clar şi atât de simplu spune Hristos, pe cel flămând l-ai hrănit, pe cel dezbrăcat l-ai îmbrăcat, pe cel străin l-ai scos din înstrăinare, pe cel din temniţă l-ai vizitat, pe bolnav l-ai cercetat, gesturile sunt foarte simple...

Marius Tucă: Şi când faci toate astea se prescriu păcatele?

Vocaţiile noastre merg cu mult înaintea noastră în Rai, iar faptele noastre uneori alea mici sunt mai importante

Constantin Necula: Nu, nu există prescripţie, există doar...

Marius Tucă: Iertare.

Constantin Necula: Fiecare dintre ele sunt o treaptă către Dumnezeu, deci cu cât te apropii de cele nevoite de apropii de Dumnezeu care e nevoia lui absolută.

Marius Tucă: Nu, dar când faci toate astea despre care spuneai că vreau să mă pun şi eu...

Constantin Necula: Nu există o listă...

Marius Tucă: Nu vrei să mă laşi să mă pun şi eu bine cu Dumnezeu, dă-mi o şansă.

Constantin Necula: Dumnezeu nu poate fii negociat.

Marius Tucă: Aici negociam cu tine, nu cu Dumnezeu.

Constantin Necula: Eu vreau să spun un singur lucru, dacă ai schimbat viaţa unui singur om cu microfonul ăsta şi cu talentul de jurnalist, ai făcut mai bine decât dacă ai împlini din automatism nişte gesturi care par a fi creştine.

Marius Tucă: Bineînţeles, întotdeauna vorbim de lucrurile adevărate…

Constantin Necula: Şi atunci îţi doresc succes. Să ştii că vocaţiile noastre merg cu mult înaintea noastră în Rai, iar faptele noastre uneori alea mici sunt mai importante.

Marius Tucă: Facem ce credem că de aia ne-am întâlnit aici sau credem în ceea ce facem pentru că altfel…

Constantin Necula: Pe de altă parte am mai învăţat un lucru fundamental. Şi când faci să nu zici că faci.

Marius Tucă: Şi asta e adevărat.

Constantin Necula: Şi când nu faci să nu te temi că n-ai făcut.

Marius Tucă: Şi când faci să nu spui nimănui.

Constantin Necula: E filmul Ostrovul, în care la un moment dat îl întreabă stareţul, care era un mieros din ăsta, uns cu toate alifiile ”Părinte”, după ce-l făcuse varză pe bietul părinte ”Ce fac să mă mântuiesc? (?).

Marius Tucă: Şi mă scoate din sărite binele ăsta care e făcut cu public şi e chemat special pentru asta, vedem în politică, în primul rând, când fac câte un bine…

Constantin Necula: Binele carului de reportaj. De aia, o altă spusă a părintelui Porfirie, despre care spuneam că iubirea este să te osteneşti pentru celălalt, că toată lumea îţi cere pe pomelnic să fie bine, zice ”Nu mai cereţi să fie bine, cereţi să fiţi buni”, că bun este o caracteristică a lui Dumnezeu.

Marius Tucă: Mai am câteva întrebări care ţin de chestionarul lui Marius Tucă, Marius Tucă fiind chiar eu, e o întâmplare practic.

Constantin Necula: Am aflat.

Marius Tucă: Da, da, ai aflat cu ocazia asta. Şi uite, chiar o să public şi eu pe mijloacele de informare în masă chestionarul ăsta e un chestionar la care am ajuns, tot aşa, după aproape 30 de ani de meserie, adică nu m-am născut cu el, cu toate că multe din întrebări poate le-aş fi avut chiar acum 30 de ani când începeam meseria asta. Şi te rog să răspunzi cu sinceritate, ştiu că asta vei face, şi pe scurt ca să nu facem trei ore…

Constantin Necula: Deci eu apăs.

Marius Tucă: Apeşi pe cruce de fiecare dată, ca la ăia în Războiul Stelelor, ştii? Spune-mi cine ai fi vrut să fii şi nu ai fost, în afară de ziarist şi de farmacist?

Constantin Necula: Păi am zis, ofiţer al Armatei române mi-aş fi dorit foarte mult. Da-s aşa de fericit cu ce sunt că nu mă mai pot gândi la ceea ce aş putea fi.

Marius Tucă: Cine n-ai fi vrut să fii niciodată? Uitându-te în jurul tău…

Constantin Necula: Hitler n-aş fi vrut să fiu niciodată. Dar Hitler nu ca persoană, nu doar ca persoană, ca atitudine. Îmi repugnă dictatorialul.

Marius Tucă: Ce este ţara?

Constantin Necula: E suma tuturor oamenilor care fac din ea un Rai.

Marius Tucă: De ce eşti mândru că eşti român?

Constantin Necula: Nu sunt mândru, e o smerenie absolută că sunt român şi mă bucur că sunt român, de dragul a mii de români smerit.

Marius Tucă: Ce mă bucur să spui că e o chestiune de smerenie şi nu de mândrie ideea de a fi român. Spune-mi ce s-ar întâmpla, te-ai gândit, dacă părinţii noştri n-ar muri niciodată?

Constantin Necula: I-am vedea trişti şi abătuţi pentru că urâtă e viaţa fără moarte. Asta nu am spus-o eu a spus-o fiu-meu când era foarte mic.

Marius Tucă: Da? Câţi ani are acum?

Constantin Necula: 23.

Marius Tucă: Mulţi înainte. Şi ce face?

Constantin Necula: A terminat patru ani de teologie şi se pregăteşte să meargă mai departe în psihologie, care e pasiunea lui.

Marius Tucă: Măcar el trebuia să se fi făcut fotbalist.

Constantin Necula: A jucat handbal suficient de mult.

Marius Tucă: Ce este sufletul?

Constantin Necula: E darul lui Dumnezeu pentru noi, chipul slavei lui Dumnezeu din nou care îşi cheamă asemănarea.

Marius Tucă: Care este cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pe care ai făcut-o?

Constantin Necula: Tu n-ai să mori niciodată.

Marius Tucă: Copilul tău ţi-a zis asta.

Constantin Necula: Nu. Eu i-am spus soţiei mele şi ea mi-a răspuns.

Marius Tucă: O declaraţie la fel de frumoasă a făcut-o fetiţa mea Daria mamei mele, i-a spus că ea nu o să moară niciodată, cu toate că mama zicea, uite, că sunt bătrână şi eu o să mor…

Constantin Necula: Ce înseamnă unitatea de Duh a unui popor? Ce nu zic popii, zic copiii.

Marius Tucă: Dar care e cea mai frumoasă declaraţie de dragoste care ţi s-a făcut?

Constantin Necula: Nu m-am gândit niciodată. Nu m-am gândit, mie mi-e suficient să-mi zâmbească soţia şi copiii şi…

Marius Tucă: E un răspuns, dar cred că undeva un om credincios, un enoriaş de-al tău ţi-a făcut o declaraţie de dragoste sufletească. Asta e o întrebare grea, femeile au inimă?

Constantin Necula: În mod sigur, da.

Marius Tucă: Ce este libertatea?

Constantin Necula: E modul de a-i spune lui Dumnezeu nu. Atât de liber te lasă Dumnezeu încât poţi să-i spui nu.

Marius Tucă: I-ai spus nu?

Constantin Necula: Au fost situaţii în care m-am încăpăţânat.

Marius Tucă: Dă-mi un exemplu.

Constantin Necula: N-aş ştii acum să zic, dar…

Marius Tucă: Cine este cea mai importantă sau care a fost cea mai importantă muză din viaţa ta?

Constantin Necula: Muză? Preoţii n-au muză, au doar…

Marius Tucă: Muză, model…

Constantin Necula: Bunica dinspre mamă, mama, soţia mea, partea feminină, iar dintre bărbaţi tata în mod cert, un frizer absolut.

Marius Tucă: Partea feminină deci a fost…

Constantin Necula: Da pentru că am trăit foarte mult lângă bunica, impresionat de bunica, impresionat de-a dreptul. O maramureşeancă cu deportare la Budapesta şi umilită straşnic toată viaţa ei care mi-a dat nişte lecţii de viaţă.

Marius Tucă: Şi eu am fost impresionat de bunicile mele mai mult decât de bunicii mei. E o chestiune sufletească?

Constantin Necula: Dacă m-ai întreba care e modelul de vacanţă e modelul (?) la Brezuica (?), la vreo 5 ani, 6 ani cred că aveam şi am văzut acolo o pepenărie imensă, la nişte rude ale unei mătuşi şi atunci am învăţat că pepenele se mănâncă doar miezul, eu ca orăşean mâncam până în coajă. Uite, asta e prima declaraţie mare de dragoste. Un bătrân care a spart pepenele să-mi dea doar miezul.

Marius Tucă: Asta e o frumoasă declaraţie de dragoste. Apropo de cine ai fi vrut să fii, mi-aduc aminte de o declaraţie superbă o poezie de fapt a lui Adrian Păunescu, că ar fi vrut să fie pământul de pe bocancii soldaţilor care au participat la Unirea din decembrie 1918. O altă declaraţie frumoasă de dragoste.

Constantin Necula: Ca ardelean trebuie să spun că mă bucur să sunt piatra, fac parte din neamul care a pus piatra de fundament a unităţii naţionale.

Marius Tucă: Doamne ajută spune-mi un eveniment al lumii la care ai fi vrut să fii prezent.

Constantin Necula: Brazilia – România.

Marius Tucă: A, deci la un eveniment de fotbal…

Constantin Necula: Nu, pentru că fotbalul nu e fotbal. Mi-ar fi plăcut să stau să respir acelaşi aer dar nu cu Pele neapărat, ci cu ai noştri, aşa cum erau ei.

Marius Tucă: În ce an era?

Constantin Necula: 70.

Marius Tucă: Dar tu nu te născusei în 70.

Constantin Necula: Tocmai asta e. Contează că m-am născut cu bucuria asta, să spun că am trăit într-un cartier unde au trăit copiii lui Stere Adamache, care a murit după aceea.

Marius Tucă: Stai să-ţi propun eu altă imagine, eveniment al lumii la care… La crucificare lui Iisus.

Constantin Necula: N-aş fi avut curaj să fiu.

Pentru mine a fost dătător de tonus pentru viaţa mea sufletească primul somn cu băiatul meu după ce l-am adus de la maternitate

Marius Tucă: De ce?

Constantin Necula: Nu ştiu cu ce curaj mi-aş fi asumat momentul ăla. Dacă eram între trădători?

Marius Tucă: De ce să te vezi între trădători?

Constantin Necula: Pentru că e singura mea frică, să nu trădez crucea aia de acolo.

Marius Tucă: A, trăieşti cu teama asta.

Constantin Necula: Da, da.

Marius Tucă: Care este cel mai important eveniment la care ai participat?

Constantin Necula: Fiecare Liturghie e importantă. Din punctul meu de vedere este inalienabilă şi să spun, pentru mine a fost dătător de tonus pentru viaţa mea sufletească primul somn cu băiatul meu după ce l-am adus de la maternitate.

Marius Tucă: Ce frumos.

Constantin Necula: Am simţit că viaţa mea merge mai departe.

Marius Tucă: E ca o declaraţie de dragoste faţă de copilul tău.

Constantin Necula: Nu, nu că el mi-a declarat dragoste prin asta, nu eu lui. El mi-a zis că nu o să mor. Deci el când a dormit lângă mine mi-a spus că eu nu o să mor.

Marius Tucă: Care este concertul din toate timpurile la care ai fi vrut să fii?

Constantin Necula: Sunt câteva. Aş fi vrut să fiu neapărat la un Scorpions, de exemplu. A fost la noi în Sibiu şi n-am reuşit să mă mişc. Cred.

Marius Tucă: Altul? De când nu erai?

Constantin Necula: N-am multe…

Marius Tucă: Elvis Presley?

Constantin Necula: Nu, mi-aş fi dorit să fiu la un concert dirijat de Johann Strauss la Viena. Mi-aş fi dorit foarte mult. Un Wagner nu l-aş fi gustat, dar un Strauss. Sau mi-ar fi plăcut să fiu la o Aida dirijată de Verdi.

Marius Tucă: Cel mai frumos vis al tău a fost?

Constantin Necula: Ceea ce trăiesc acum.

Marius Tucă: Un vis care ţi s-a împlinit. Şi a fost un coşmar care te-a urmărit în copilărie?

Constantin Necula: Nu. În armată mi-a fost teamă să nu apăs prost pe trăgaci şi Dumnezeu m-a ferit.

Marius Tucă: De ce, ce s-ar fi întâmplat? Că nu trăgeai în oameni, trăgeai în ţinte.

Constantin Necula: Nu ştiu.

Marius Tucă: Şi eu m-am rugat atunci. Mai ales că ai participat la trageri pe timp de noapte?

Constantin Necula: De toate, dar am participat la trageri pe timp de revoluţie şi atunci…

Marius Tucă: A, scuză-mă. Da, da, erai chiar atunci.

Constantin Necula: Evitarea glonţului pe ţeavă a fost unul dintre cele mai mari realizări pe care ofiţerii noştri au reuşit să ni le dea în perioada aia.

Marius Tucă: Ce-ai vrut să ai în copilărie şi n-ai avut?

Constantin Necula: Sunt multe. Mi-am dorit multe cărţi, dar le am acum.

Marius Tucă: Asta e frumos. Şi-ai fi vrut să le ai atunci.

Constantin Necula: Poate aş fi crescut un pic altfel, poate că aş fi învăţat mai multe cuvinte, nu ştiu.

Marius Tucă: Oricum, ai avut o bibliotecă în casă, o descrii aici în amintirile tale.

Constantin Necula: O bibliotecă de mare bun-simţ, cu mare efort al părinţilor.

Marius Tucă: Şi eu am avut, făcută de mama nu de tata, tata era mai mult cu altele care nu sunt atât de sfinte.

Constantin Necula: Dar te-a făcut să faci diferenţa dintre calitate şi necalitate.

Marius Tucă: Şi asta e adevărat, uite, vezi, mă înveţi, ar fi fericit tata să te audă acum. Şi apropo de carte, mi-a plăcut foarte tare felul în care ai descris apartamentul de bloc în care ai trăit şi care, vizitat acum, părea mic şi neimportant şi neînsemnat, dar care, şi pentru mine, atunci, apartamentul ăla de bloc însemna…

Constantin Necula: Am fost de curând acasă la mama şi m-am uitat cu jind la Pacificul meu cu discuri de vinilin.

Marius Tucă: A, deci stau în acelaşi apartament?

Constantin Necula: Nu, deci… tata s-a stins şi eu m-am dus să o vizitez pe mama…

Marius Tucă: Am înţeles, Dumnezeu să-l ierte.

Constantin Necula: Şi m-am uitat atent…

Marius Tucă: A, şi stă în acelaşi…

Constantin Necula: Da, în aceeaşi casă.

Marius Tucă: Şi îţi vizitezi mama des?

Constantin Necula: Măcar îi telefonez la două zile şi stăm de vorbă. Ne declarăm unul altuia că nu murim.

Marius Tucă: Apropo de asta, e o întrebare, ajungem şi acolo, ce lucruri ai fi vrut să-i spui mamei tale şi nu i-ai spus până acum?

Constantin Necula: Nu, i le spun pe toate, e unul dintre marii mei confesori.

Marius Tucă: Primul gând despre mamă? Când te gândeşti, prima amintire?

Constantin Necula: Mama, ochii ei superbi şi dătător de curaj.

Marius Tucă: Câţi ani are?

Constantin Necula: 78.

Marius Tucă: Mulţi înainte. Mama a făcut 79. Mulţi înainte mamă. Care este marea întâlnire pe care ai ratat-o?

Constantin Necula: Uite, întâlnirea cu părintele Dumitru Stăniloaie. Am trecut pe lângă el o dată. Dar n-am avut curaj să mă opresc să-i sărut mai mult decât mâna.

Marius Tucă: Alţi părinţi cu care ai fi vrut să te întâlneşti şi nu te-ai întâlnit în afară de Stăniloiu.

Constantin Necula: Mi-ar fi plăcut cu Sfântul Ion Gură de aur, ce mi-ar fi plăcut să dea cu mine de pământ şi cu Sfântul Vasile cel mare să mă i-a de urechi şi să mă articuleze. Şi am o evlavie descoperită de curând, mult mai adâncă decât pare, la Antim Ivireanul pe care îl iubesc.

Marius Tucă: Care este cea mai importantă întâlnire din viaţa ta?

Constantin Necula: Cu tata. Dimineaţa cu tata era perfect.

Marius Tucă: Cine este omul care ţi-a schimbat viaţa? Sau o faptă care ţi-a schimbat viaţa?

Constantin Necula: Sunt câţiva, sunt câţiva oameni, ţi-am spus de cei doi profesori de limba română, doamna Rodica şi domnul Florin Şindrilaru, în facultate părintele Mircea Păcuraru şi alţi câţiva din jurul lui Nică, bătrânul, cum îi spuneam noi, părintele Ioan Nică bătrân. Dar mult de tot m-a impresionat şi m-a ajutat prezenţa părintelui Ion Bria în viaţa mea, un profesor de dogmatică şi ecumenism cu totul special.

Marius Tucă: Pe cine ai vrut să cunoşti şi nu ai cunoscut? Pe aceeaşi oameni pe care ai vrut să-i întâlneşti.

Constantin Necula: Cred că aşa e, cam acolo e situaţia.

Marius Tucă: Ce prieteni ai vrut să ai, personaj de carte, de film sau din viaţa reală şi nu l-ai avut.

Constantin Necula: Nu ştiu să zic aşa.

Marius Tucă: Uite, eu îţi fac o mărturisire acum, dar să nu… adică asta să nu schimbe ceva. Eu mi-aş fi dorit să fiu prieten cu tine, asta nu înseamnă că… poate devenim într-o zi. O spun cu sinceritate.

Constantin Necula: Robin Hood-zii se împacă între ei.

Marius Tucă: ce s-ar întâmpla dacă lumea ar comunica numai prin SMS, Whatsapp, numai online.

Constantin Necula: Am sărăci, am sărăci de cuvinte. Cuvintele dau sens comunicării.

Marius Tucă: Unde şi cum ai vrea să te surprindă sfârşitul lumii? Cu cine?

Constantin Necula: În faţa crucii lui Hristos, că acolo e esenţa.

Marius Tucă: Cum crezi că vor arăta copiii ai căror părinţi vor fi Google, Yahoo sau Facebook?

Constantin Necula: Păi, îi vedem.

Marius Tucă: Îi vedem deja?

Constantin Necula: Un pic ADHAD, un pic necontrolaţi, dar extrem de absorbanţi la bine.

Marius Tucă: Unde se termină tinereţea şi unde începe bătrâneţea? Există o graniţă care le uneşte?

Constantin Necula: Nu cred că există, cum nu există nicio graniţă între viaţă şi moarte.

Marius Tucă: Ce răspuns frumos.

Constantin Necula: Noi ne încăpăţânăm să trasăm o graniţă, dar nu există.

Marius Tucă: Nu crezi că ar fi bine ca la şcoală să fie predate lecţii de gelozie, de egoism, de vanitate, de trufie?

Constantin Necula: Le avem la şcoala de fiecare zi. Copiii, din nefericire, sunt crescuţi între tensiunile astea.

Marius Tucă: Ce lecţie crezi că ar mai trebui predată la şcoală?

Constantin Necula: Păi lecţii despre a fi mamă, a fi tată, a fi iubit.

Marius Tucă: Care nu sunt niciodată predate. Foarte frumos spus. Ce e vinul roşu, de unde vine, cum se bea?

Constantin Necula: Păi eu să-l învăţ pe Marius Tucă ce-i cu vinul roşu?

Marius Tucă: Păi nu pe mine, ci pe cei care se uită la noi.

Constantin Necula: Nu sunt un specialist, eu sunt un tip anti-alcool prin structură, am citit mult pe temă, tocmai pentru că predau halal şi cuşer la facultatea de medicină veterinară, dar nu sunt un pasionat, îmi place vinul să-l văd bucurându-i pe oameni şi atât.

Marius Tucă: Da, dar un pahar, haideţi să nu…

Constantin Necula: Nici măcar.

Marius Tucă: Păi nu, dacă vrei să fim prieteni trebuie să înveţi să bei un pahar cu mine că altfel nu putem fi prieteni.

Constantin Necula: Jumătate pe an aş putea.

Eu am văzut o dată un pom înflorind sub ochii mei, pentru mine ăla a fost un eveniment cosmic. Cosmic de-a dreptul

Marius Tucă: Care sunt evenimentele lumii care au marcat lumea în timpul vieţii tale?

Constantin Necula: A, sunt multe, cred că în fiecare zi se întâmplă câte ceva.

Marius Tucă: Da? Nu e unul determinant. Păi e revoluţia din decembrie 89.

Constantin Necula: Singurul eveniment care pune vectorialitate la timp este învierea lui Hristos. Întruparea şi învierea, dar în rest sunt… păi gândeşte-te unui tată când i se naşte primul copil, ăla e… stăpânul lumii.

Marius Tucă: E adevărat. Şi pentru mine a fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea când s-a născut Daria, dar apropo de asta, revoluţia din decembrie 89 a fost un eveniment foarte…

Constantin Necula: Toate au fost, eu am prins şi Braşovul în 87.

Marius Tucă: În 87 erai acolo.

Constantin Necula: Am văzut şi o grămadă de alte lucruri pe care le-am văzut în viaţa mea, nu, sunt, eu zic că… Eu am văzut o dată un pom înflorind sub ochii mei, pentru mine ăla a fost un eveniment cosmic. Cosmic de-a dreptul.

Marius Tucă: Un eveniment cosmic şi pentru mine a fost cum auzeam noaptea cum înfloreşte, la fel, un… cred că era un cais dacă îmi aduc aminte sau ceva, se auzeau florile.

Constantin Necula: Dumnezeu ne descoperă prezenţa Lui în cosmos prin tot ceea ce ne poate încânta.

Marius Tucă: Mai sunt câteva întrebări, imediat le terminăm, nu că ne-am grăbi undeva, nu ne grăbim prea tare în ceea ce facem. Vine postul Paştelui…

Constantin Necula: Suntem în postul Paştelui.

Marius Tucă: Suntem în postul Paştelui.

Constantin Necula: Lăsat de carne şi suntem doar pe brânză.

Marius Tucă: Ce înseamnă postul, ce ar trebui să însemne postul pentru un credincios?

Constantin Necula: Redarea conţinutului credinţei. Eu tot râd că a posti înseamnă a nu prosti. Adică a te menţine inteligent, viu, comunicativ dătător de sens lucrurilor pe care le trăieşti.

Marius Tucă: Cum postim pentru suflet?

Constantin Necula: Cu atenţie. Eu cred că exigenţa majoră în postit este să adaugi cel puţin la fel de multă rugăciune câtă mâncare preiei. Adică să fii atent.

Marius Tucă: Există un loc unde singurătatea şi libertatea se întâlnesc?

Constantin Necula: Da, sigur, da, la altar. În faţa sfântului altar, duminică de duminică sau de sărbătoare, când e cazul, sau în fiecare zi, eu am slujit de liturghie în timpul săptămânii…

Marius Tucă: Spune-mi o jucărie a copilăriei de care îţi aduci aminte sau un joc de care îţi aduci aminte.

Constantin Necula: Un trenuleţ, monorail, frumos tare, roşu.

Marius Tucă: Mi-am dorit foarte tare să am un trenuleţ.

Constantin Necula: Şi eu mi-am dorit.

Marius Tucă: Dar l-ai avut până la urmă.

Constantin Necula: Unele da, dar unul pe care mi l-am dorit eu, visul vieţii mele, nu.

Marius Tucă: Ce este lumina?

Constantin Necula: Este suma privirilor lui Dumnezeu peste lume.

Marius Tucă: Dacă ar fi să te întâlneşti, cu cine ai vrea să te întâlneşti cu Hristos sau cu Dumnezeu?

Constantin Necula: Păi, Hristos fiind Dumnezeu, nu e o diferenţă aşa. Noi avem un Dumnezeu în trei persoane, Tată, Fiu şi Duh Sfânt. Este Hristos, deci când zici Hristos zici Dumnezeu. Mă întâlnesc şi îmi place.

Marius Tucă: Întrebarea ştii ce spun pentru că sunt oameni care se raportează…

Constantin Necula: Da, ca şi când Dumnezeu e un ceva aşa şi…

Marius Tucă: Da, Dumnezeu e mai în vârstă, cam asta e ideea.

Constantin Necula: Deci înseamnă întruparea lui Hristos. Îl ţine tânăr tot timpul.

Marius Tucă: Păi asta spun. Sunt unii care se raportează la Dumnezeu Tatăl…

Constantin Necula: Eu cred că te poţi întâlni cu Dumnezeu doar în Tată, în Fiu şi în Duhul Sfânt. Curent trifazic.

Marius Tucă: Numai aşa. Uneori, mi-e un pic ruşine de Dumnezeu Tatăl şi de păcatele mele şi atunci cred că mă poate ajuta mai mult Hristos.

Constantin Necula: Da, că s-a apropiat de firea noastră, a luat firea noastră fără de păcat.

Marius Tucă: Ne gândim totuşi că 33 de ani şi că rămâne întotdeauna tânăr. Pot să gândesc aşa sau nu?

Constantin Necula: Da.

Marius Tucă: E un păcat? Nu.

Constantin Necula: Zic că da, dar în acelaşi timp zic să ai grijă chiar să-i spui lui Hristos la spovedanie  păcatele. Că aşa, la plezneală…

Marius Tucă: Bineînţeles că le spun întotdeauna şi mai degrabă cred că le vede.

Constantin Necula: Eu vreau să spun că cel mai apropiat din persoanele Sfintei Treimi pentru un om de talia ocupatului este Duhul Sfânt care nici nu se simte, e ca o prezenţă continuă e energie necreată care ne însoţeşte.

Marius Tucă: Da nu trebuie să-i spun lui Hristos păcatele pentru că le vede şi mai ales, în momentul în care le fac

Constantin Necula: A, să înţeleg că Daria dacă ar veni cu note proaste de la şcoală nu trebuie să-ţi zică, îţi arată numai carnetul şi atât. Nu trebuie să-ţi explice de ce a păţit-o?

Marius Tucă: Înţelegerea noastră e dincolo de asta.

Constantin Necula: Ai înţeles? Aşa-i şi cu Tatăl.

Marius Tucă: E adevărat.

Constantin Necula: Deci chiar nu se uită în carnetul nostru de note. Îţi dau scris.

Marius Tucă: Deci unde ţi-ai da întâlnire cu Dumnezeu, sub toate cele trei forme Duhul Sfânt, Hristos şi Dumnezeu Tatăl, cum te-ai îmbrăca, te-ai duce cu ceva?

Constantin Necula: Astea sunt scenarii aşa…

Marius Tucă: I-ai duce un cadou?

Constantin Necula: Dacă inima i-ar fi de folos, da.

Marius Tucă: Păi vezi.

Constantin Necula: Zice la un moment dată că la fericitul Ieronim e treaba aia când se încăpăţânează, i-a zis ”Dă-mi să-ţi aduc ceva ce tu nu ai” şi ştii ce i-a răspuns? ”Adu-mi păcatele tale. Fiule, dă-mi păcatele tale”

Marius Tucă: Atunci, la fiecare întâlnire m-aş duce cu păcatele mele pentru că ştiu că…

Constantin Necula: Aşa mergem toţi, nu putem minţi.

Marius Tucă: A, nu mă mint, îmi place să mă joc.

Constantin Necula: Toţi suntem o structură păcătoasă în care se îmbibă iertarea lui Dumnezeu. Cu cât ne lăsăm mai mult iertaţi de Dumnezeu, ne îmbibăm în iertarea Lui şi dăruim iertare…

Marius Tucă: Am suficiente păcate să mă las iertat în fiecare zi. Spune-mi te rog, dacă ar fi să-i acorzi iertarea lui Raskolnikov din Crimă şi pedeapsă a lui Dostoievski, i-ai da iertarea? E vorba de o crimă, totuşi.

Constantin Necula: Preotul zice aşa, ”Iar eu, nevrednicul preot şi duhovnicul ,cu puterea ce îmi este dată te iert şi te dezleg”. Nu eu dau iertarea. Eu sunt interfaţa.

Marius Tucă: Nu i-o dai, o intermediezi. Ai putea să pledezi pentru Raskolnikov din Crimă şi Pedeapsă?

Constantin Necula: Din punctul meu de vedere, preotul e obligat prin rugăciune şi îngenuncheri înaintea… să se roage pentru…

Marius Tucă: Oricine.

Constantin Necula: Nu suntem mai buni ca el, stai liniştit. Nu ni s-a ivit ocazia.

Marius Tucă: Asta e adevărat. Ce este timpul?

Constantin Necula: Timpul este, acum să-ţi dau un răspuns care îmi place mie, din părintele Stăniloaie, deci este diferenţa între strigarea lui Dumnezeu şi răspunsul nostru. Timpul nu poate fi decât Liturgic. Samuele, Samuele, aici sunt Doamne, porunceşte.

Marius Tucă: Ce răspuns frumos. Asta e absolut frumos.

Constantin Necula: Iar tot părintele Stăniloaie ne spune că de fapt sărbătorile sunt vârfurile acestor munţi de timp.

Marius Tucă: Uite, era o întrebare, dar mi-ai răspuns la ea, cu cine ai vrea să te întâlneşti mai degrabă, cu Hristos sau cu Dumnezeu. Am înţeles răspunsul. Şi ultima întrebare pentru prima noastră întâlnire, îmi doresc să fie şi altele, Doamne ajută. Dacă ar fi să te întâlneşti cu un sfânt al istoriei şi credinţei noastre, cu care ai vrea să te întâlneşti?

Constantin Necula: Cu Sfântul. Între Sfinţi nu-i diferenţă. Cu oricare dintre ei m-aş… Şi să ştii că în viaţa mea sunt convins că m-am întâlnit cu sfinţi.

Marius Tucă: O întâlnire cu Arsenie Boca? Care este foarte comercializat.

Constantin Necula: Mai mult decât oricând. Acum când unii îl prigonesc, alţii îl jecmănesc şi alţii se îndoaie asupra vieţii lui. Sper din toată inima să fim suficient de decenţi, încât să nu avem nevoie anchete penale pentru a canoniza un sfânt.

Marius Tucă: Mulţumesc mult pentru participarea de astăzi.

Constantin Necula: Doamne ajută.

Marius Tucă: La o ediţie cu totul specială. Eu mulţumesc. Ţineţi aproape.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Înapoi

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Înapoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici