Fenomen rar. E mai cald la munte ca la București, Craiova sau Ploiești. Ce este inversiunea termică care afectează azi România

Vorbim despre un episod de inversiune termică, un fenomen meteorologic relativ rar, dar spectaculos, în care aerul rece se acumulează în zonele joase, iar aerul mai cald rămâne deasupra, la altitudine.

Muntele, mai cald decât câmpia

La ora prânzului, situația arăta așa:

La Câmpulung Muscel, un oraș la poalele munților, era cel mai cald din România – 16°C

Spre comparație, potrivit hărții ANM publicate de Meteoplus, la Stolnici, o localitate din sudul județului, se înregristrează 4 grade.

Diferență de 12 grade între o zonă de deal/munte și câmpia din sud, ca și cum ar fi două anotimpuri diferite la doar câteva zeci de kilometri distanță.

Rânca – 13°C – 3°C la Târgu Jiu

Stațiunea montană stătea confortabil în valori de primăvară, în timp ce orașul de la poale abia trecea de pragul de 3°C.

Păltiniș – 13°C – 5°C la Calafat

ANM face precizări de ultimă oră privind vortexul polar

Se întoarce iarna adevărată. Iarna 2025/2026 ar putea fi cea mai rece din ultimii ani, experții avertizează asupra unei reveniri a frigului în Europa

Un alt exemplu în care altitudinea vine la pachet cu temperaturi mai plăcute decât în zona de câmpie.

Câmpina – 12°C – 5°C la Ploiești

Și în Subcarpați situația se repetă: localitățile mai înalte sunt mai bine încălzite decât marile orașe din proximitate.

Parâng – 11°C – 4°C la Craiova

Ceahlău – 10°C – 3°C la Darabani

Chiar și în nord-est, Ceahlăul beneficiază de aer mai blând, în timp ce zonele joase rămân reci.

Sinaia – 9°C – 6°C la București

Poate cea mai sugestivă comparație: la Sinaia, în zona montană, este mai cald decât în capitală, unde termometrele arată doar 6°C.

Ce este inversiunea termică?

În mod normal, temperatura aerului scade odată cu altitudinea: cu cât urcăm mai sus, cu atât este mai frig. În timpul unei inversiuni termice, acest profil se întoarce pe dos: aerul rece, mai greu, se așază la suprafață, în văi și câmpii. Aerul mai cald rămâne deasupra, la altitudini mai mari.

Acest lucru se întâmplă adesea în nopțile senine și liniștite, când solul se răcește rapid, iar aerul de deasupra lui se răcește și el, formând un „bazin” de aer rece în zonele joase. Dacă peste acest strat rece se află un strat de aer mai cald, apare inversiunea.

Rezultatul? Orașele din câmpie rămân reci, cețoase sau cu un aer umed și apăsător, în timp ce stațiunile montane se bucură de soare și de temperaturi surprinzător de blânde.

Cum resimțim fenomenul în viața de zi cu zi

Cei aflați la munte au parte de vizibilitate bună, cer mai senin și o stare de confort termic sporită.

În schimb, în orașe ca București, Craiova, Târgu Jiu sau Ploiești, aerul rece și lipsa vântului pot accentua senzația de frig și pot menține ceața și poluarea aproape de sol.