Ambasada Marii Britanii: Urmărim îndeaproape propunerile de modificare la CP şi Cpp

Ambasada Marii Britanii a precizat, miercuri, că urmăreşte îndeaproape propunerile de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, subliniind că Parlamentul trebuie să sprijine instituţiile sistemului judiciar şi statul de drept.

259 afișări
Imaginea articolului Ambasada Marii Britanii: Urmărim îndeaproape propunerile de modificare la CP şi Cpp

Ambasada Marii Britanii: Urmărim îndeaproape propunerile de modificare la CP şi Cpp (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

"Urmărim îndeaproape şi am luat notă de preocupările semnalate referitor la propunerile de modificare a Codului de Procedura Penală şi a Codului Penal", a transmis Ambasada Marii Britanii.

"Aşa cum recomandă raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Parlamentul trebuie să sprijine instituţiile sistemului judiciar şi statul de drept", a mai precizat misiunea diplomatică.

Senatorii Cristiana Anghel (PC) şi Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) au propus, marţi, în Comisia juridică, un amendament la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, prin care "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice", înlocuind sintagma ”suspiciuni rezonabile”.

Amendamentul a fost susţinut în şedinţa Comisiei juridice de senatorul PSD Ovidiu Donţu, la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015, şi a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Astfel, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune", s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală".

Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este "mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia".

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de Procedură Penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai "dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală", iar în noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

"Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei", se menţionează în motivaţie.

Şi Direcţia Naţionale Anticorupţie (DNA) a reacţionat faţă d propunerile de modificări la cele două coduri, apreciind că acestea ar afecta în mod sever statutul procurorilor.

"Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală iniţiată de mai mulţi deputaţi, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar", se arată în comunicatul parchetului.

"Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părţile interesate. De altfel, iniţiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariţia unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate", arată DNA.

Reprezentanţii direcţiei analizează în continuare modificările propuse la Codul de Procedură Penală.

Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiţiei ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăţia dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura şi scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condiţiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei "numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune".

Totodată, modificarea art. 224 şi 225, prin excluderea denunţului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicţie cu principiile procesului penal.

"Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situaţie de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătoreşti", argumentează DNA.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici