ANALIZĂ - Aleşii au dat startul campaniei în Parlament. Aflux de proiecte electorale pe banii bugetului

Parlamentarii se întrec în a depune la Parlament proiecte de lege electorale cu impact asupra bugetului de stat, opt iniţiative fiind înregistrate chiar în ziua în care ministrul Finanţelor avertiza că implementarea acestui tip de măsuri înseamnă creşterea unor taxe sau reducerea unor investiţii.

1128 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ - Aleşii au dat startul campaniei în Parlament. Aflux de proiecte electorale pe banii bugetului

ANALIZĂ - Aleşii au dat startul campaniei în Parlament. Aflux de proiecte electorale pe banii bugetului (Imagine: Andreea Alexandru/ Arhiva Mediafax Foto)

''Implementarea oricăror măsuri care costă, care au impact bugetar, trebuie să fie compensate de alte măsuri de reducere a altor cheltuieli sau de creştere a unor venituri", a declarat ministrul de Finanţe, Anca Dragu, marţi, la Palatul Parlamentului. Ministrul a mai spus că există deja unele constrângeri bugetare generate de aplicarea noului Cod fiscal, măsurile de relaxare fiscală pentru anul următor, lucru care "îngustează spaţiul bugetar".

Tot marţi, la Senat au fost depuse mai multe proiecte de lege cu impact asupra bugetului, în aceeaşi zi în care Comisia pentru muncă de la Camera Deputaţilor a adoptat 130 de amendamente la legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare.

Introducerea coşului minim de consum

Una dintre iniţiativele legislative depuse la Senat prevede reintroducerea coşului minim de consum lunar. Coşul minim stabileşte, pentru o gospodărie de mărime medie, totalitatea cheltuielilor necesare traiului într-o lună prin cumpărarea de produse alimentare, nealimentare şi servicii. Acesta se evaluează trimestrial de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, valoarea fiind aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Impactul bugetar al acestei iniţiative se va regăsi în salariul mimin pe economie, care ar putea creşte în funcţie de valoarea coşului minim. De asemenea, coşul mimim va avea impact şi asupra politicii salariale şi a altor politici din domeniul social. Proiectul de lege, susţinut de 57 de parlamentari de la toate grupurile şi aflat în procedură de urgenţă, este în dezbatere publică pe site-ul Senatului din 5 aprilie.

Creşterea punctului de pensie

O altă legislativă cu impact asupra bugetului de stat prevede că "valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 40% din câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv de 45% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 iulie 2017". Legea privind sistemul unitar de pensii publice prevede că valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

"De ani buni, pensionarii României reclamă acest abuz al statului care, pur şi simplu, a <<naţionalizat>> o parte a pensiei cuvenite fiecărui cetăţean care a muncit cinstit zeci de ani şi a cotizat pentru a avea un trai decent la vârsta senectuţii", spune senatoarea Cristiana Anghel în expunerea de motive. Ea aminteşte şi de art. 47 din Constituţie, care prevede că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un trai decent. Proiectul de lege, susţinut de alţi 92 de parlamentari şi aflat în procedură de urgenţă, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere tot în 5 aprilie.

Creşterea pensiilor foştilor membri cooperatori

O altă iniţiativă legislativă, susţinută de 32 de parlamentari UNPR, presupune creşterea pensiilor foştilor membri cooperatori din agricultură la 500 de lei prin acordarea unei indemnizaţii sociale. Proiectul de lege ar avea impact asupra a jumătate de milion de oameni, valoarea medie a indemnizaţiei fiins în momentul de faţă la 361 de lei pe lună. Iniţiatorii prevăd ca sursă de finanţare pentru majorarea acestor pensii bugetul de stat, potrivit expunerii de motive.

5 proiecte ale aceluiaşi deputat

Deputatul PSD Andrei Sava a depus în aceeaşi zi la Senat cinci proiecte de lege cu impact asupra bugetului de stat.

Astfel, social-democratul propune scutirea de la plata impozitului pe profit, prin scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0,5% pentru fiecare femeie cu copii până la 7 ani angajată part-time, în limita a 25% din profitul impozabil al companiei respective şi a unei sume totale de maximum 30.000 de euro.

De asemenea, Andrei Sava a iniţiat un proiect care presupune exceptarea de la impozitare şi a pensiilor de urmaşi pentru copii minori.

O altă iniţiativă presupune ca persoanele care au venit lunar brut până în 2.500 de lei, dacă nu au persoane în întreţinere, să beneficieze de o deducere personală de 300 de lei, cele cu o persoană în întreţienere de 400 de lei, iar dacă este vorba despre un minor, de 875 de lei. Persoanele cu două persoane în întreţinere vor beneficia de o deducere personală de 500 de lei, iar dacă una din cele două persoane este minoră, de 875 lei, iar dacă ambele sunt de 1.125. Pentru contribuabilii cu trei persoane în întreţinere, deducerea este de 600 de lei, de 875, dacă una este minoră, 1.125 dacă două sunt minore şi 1.375 dacă toate trei sunt minore. Salariaţii cu patru persoane în întreţinere vor beneficia de o deducere de 800 de lei, respectiv de 875 cu o persoană minoră, 1.125 cu două perosane minore, 1.375 cu trei persoane minore şi 1.625 dacă toate patru sunt minore. Pentru contribuabilii cu venituri lunare brute cuprinse între 2.500 lei şi 5.000 de lei deducerile vor fi degresive faţă de cele de mai sus şi vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor.

De asemenea, Andrei Sava propune ca veniturile din salarii şi asimilate salariilor, realizate în primii trei ani de muncă de tinerii sub 25 de ani să nu fie impozitate.

Produsele alimentare bio/organice, certificate şi etichetate astfel, provenite din agricultura ecologică ar putea beneficia de o reducere de TVA până la 5%, potrivit altui proiect de lege depus la Senat de acelaşi deputat.

Acest val de proiecte legislative cu impact asupra bugetului de stat vin pe fondul unor dispute între Parlament şi Executiv pe tema indemnizaţiei pentru mame. Parlamentarii au decis eliminarea plafonului de 3.400 de lei pe lună şi acordarea acesteia până când copilul împlineşte doi ani. Premierul Dacian Cioloş a avut obiecţii legate de legea referitoare la eliminarea plafonului în cazul indemnizaţiei pentru mame pentru că parlamentarii nu au indicat sursele de fianţare. Cioloş a afirmat că Guvernul va căuta o soluţie pentru implementarea legii, subliniind că parlamentarii ar trebui să-şi amintească de măsurile pentru creşterea natalităţii şi după campania electorală.

Guvernul este îngrijorat cu privire la iniţiativele parlamentarilor care presupun modificări bugetare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. ''Să nu uităm orizontul fiscal bugetar extrem de strâns în care ne desfăşurăm activitatea. Suntem pe un deficit asumat la limita a 3%, iar impactul financiar bugetar sperăm să nu fie perturbat şi de alte iniţiative care vin din Parlament'', a subliniat Suciu.

Afirmaţiile au venit în condiţiile în care deputaţii din Comisia de muncă au dezbătut, marţi, timp de şapte ore, legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare, adoptând 130 de amendamente, impactul bugetar al unuia singur - egalizarea salariilor funcţionarilor din administraţia locală cu cei din administraţia centrală - fiind de 1,6 miliarde de lei.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat, la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare, că BNR a identificat pentru prima oară în România un risc sistemic sever. El a adăugat că există şi alte iniţiative legislative - în afara celor care care îşi propun să modifice retroactiv aspectele din sistemul bancar - care pot afecta serios stabilitatea, motivate şi de faptul că 2016 este un an electoral. "Anumite propuneri legislative recente riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele unei economii de piaţă, să creeze instabilitate", a afirmat Isărescu.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici