ANALIZĂ: Criza imigranţilor, în discuţia comisiilor de politică externă şi apărare ale Parlamentului

Comisiile parlamentare de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen vor discuta, în 8 septembrie, cu miniştrii de Externe şi Interne despre criza refugiaţilor, pentru a stabili un punct de vedere al Parlamentului, au anunţat, miercuri, preşedinţii comsiilor, Laszlo Borbely şi Petru Filip.

1040 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Criza imigranţilor, în discuţia comisiilor de politică externă şi apărare ale Parlamentului

ANALIZĂ: Criza imigranţilor, în discuţia comisiilor de politică externă şi apărare ale Parlamentului (Imagine: HEPTA)

Discuţiile din comisii vor avea loc în condiţiile în care problema refugiaţilor a luat amploare, iar Uniunea Europeană pare să fie depăşită de situaţie. În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizaţiile pentru drepturile omului şi pentru protecţia refugiaţilor.

România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene. În timp ce România nu se confruntă deocamdată cu un val de imigranţi, statele vecine au trecut deja la măsuri excepţionale. Spre exemplu, Ungaria a anunţat miercuri că plănuieşte să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranţi au pătruns pe teritoriul ungar. Şi autorităţile bulgare au anunţat că vor trimite 25 de militari la frontierele cu Macedonia şi Grecia în contextul în care mii de imigranţi au sosit în aceste ţări în weekend, relatează Novinite.com.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely (UDMR), a precizat, pentru MEDIAFAX, că a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pe tema crizei refugiaţilor.

"Am avut o scurtă întâlnire cu ministrul de Externe şi am stabilit, împreună cu Comisiile de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen să ne întâlnim pe 8 septembrie cu cei de la Ministerul de Externe şi cei de la Ministerul de interne pentru a discuta despre criza refugiaţilor. Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria şi sunt semnale că ar putea să intre şi în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat pentru MEDIAFAX, preşedintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR).

El a spus că, până acum, România a avut o atitudine pozitivă şi a acceptat să primească un număr de imigranţi, dar va trebui analizat ce va urma.

"România a avut o atitudine pozitivă, dar va trebui să vedem ce va fi, să fim conectaţi la ceea ce se întâmplă, să formăm un grup de lucru care să includă şi parlamentari, să pregătim un punct de vedere comun pe această temă", a adăugat Borbely.

Deputatul UDMR a apreciat că această criză "nu uşurează aderarea României la spaţiul Schengen, o îngreunează".

"Este evident că această criză nu uşurează obiectivul României de aderare la Schengen, ne îngreunează această decizie a UE, este mult mai greu acum decât acum un an, doi, să aderăm la Schengen. De aceea, am chemat şi comisia Schengen pentru că am văzut declaraţiile oficialilor din Germania, trebuie să vedem ce se va întâmpla şi de aceea este bine să avem un punct de vedere comun şi să avem aceste consultări", a mai spus Borbely.

"Vom avea o discuţie pe 8 septembrie a comisiilor pentru a vedea problema imigranţilor, dacă cifrele prezentate în spaţiul public sunt fezabile, ce acţiuni ar trebui să fie făcute în zona politică, parlamentară, executivă", a precizat pentru MEDIAFAX preşedintele comisiei de politică externă, senatorul PSD Petru Filip.

Petru Filip (PSD) a declarat că problema imigranţilor, după criza din Siria şi Ţările din Magreb, nu mai poate fi doar o problemă a ţărilor din vecinătate: România, Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria, ci a întregii UE care ar putea să ia măsuri de alocare de fonduri pentru acest lucru.

"Problema imigranţilor va trebui să fie împărţită între ţările din UE. S-au vehiculat cifre a imigranţilor care ar putea fi primiţi în fiecare ţară, România era cu 2.000 de imigranţi, însă discuţiile erau cu câteva luni în urmă, când acest exod era mai puţin perceptibil. România şi ţările UE vor trebui să facă eforturi, în urma deciziei organismelor UE, ca să fie pregătite de a lua acei oameni care trăiesc un coşmar şi situaţia lor este şi rezultatul a incapacităţii puterii globale de a reacţiona", a apreciat senatorul PSD.

Petru Filip a spus că, din ce ştie, România nu este pregătită să primească 2.000 de imigranţi, arătând că la Centrul din Timişoara, înfiinţat în 2007, ar fi doar 200 de locuri.

"Nu cred că, din punct de vedere logistic, suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Trebuie găsite soluţii logistice pe termen lung. Acelor 2.000 de persoane, dacă rămân în România, trebuie să li se asigure condiţiile de tranzit, cheltuieli cu casa, masa, tratament medical, nu cred că suntem pregătiţi. Aceste persoane ar putea să stea o perioadă mai lungă", a explicat Petru Filip.

Senatorul PSD a mai arătat că, pentru rezolvarea problemei, ar putea fi luate decizii la nivel de stat şi la nivelul UE, cum ar fi de exemplu pregătirea unor spaţii dezafectate ale Ministerului Apărării cu logistică pentru cazare, cabinete medicale pentru imigranţi.

El a apreciat că unele state din spaţiul Schengen ar putea să-şi reintroducă controlul la graniţe, în baza articolului din Tratat care le dă acest drept în situaţii excepţionale, pe o perioadă mai lungă sau să iasă temporar din Schengen.

Vicepreşedintele Comisiei de apărare, deputatul PNL Costică Canacheu a precizat pentru MEDIAFAX că actuala criză a imigranţilor este "un fenomen excepţional" şi nu întotdeauna există răspunsuri la un fenomen de această anvergură.

"La nivelul UE, al ţării noastre în aceste zile, au loc consultări serioase în legătură cu soluţiile avansate.E limpede că, teoretic, suntem pregătiţi pentru această situaţie, când se va întâmpla vom vedea cât de pregătiţi suntem. În urmă cu două luni, România a fost pentru un asemenea mecanism de împărţire a numărului de refugiaţi între statele membre, păstrând proporţia. E limpede că la un fenomen de asemena amploare trebuie găsite alte categorii de răspunsuri", a spus Canacheu.

El a mai arătat că, în afară de cei refugiaţi din cauza războiului din Siria, fenomenul ar putea avea legătură cu situaţia economică. Canacheu a susţinut că pentru imigranţii pe cauze economice s-ar putea găsi soluţia returnării lor.

"Cred că vor fi şi soluţii de returnare a lor în ţările respective şi atunci iureşul se va mai potoli', a adăugat Canacheu.

El a apreciat că această criză nu ar afecta aderarea României la Shenghen, dar s-ar putea ca unele ţări din Schenghen să ia măsuri temporare de control la graniţe. "Nu are de ce să afecteze aderarea României la Schengen. Dacă sistemul pe ansamblu este afectat, va fi afectat între statele membre, unele ţări putând lua măsuri temporare de control", a adăugat Canacheu.

"Este incorect ca statele UE să nu proceseze cererile de azil pe teritoriul lor. România trebuie să-şi respecte statutul de membru responsabil al UE. (…) Propunerile venite din partea Germaniei şi a Franţei de împărţire echitabilă a problemelor apărute în urma valului de refugiaţi sunt raţionale, fiecare ţară trebuie să-şi asume, în funcţie de posibilităţi, gestionarea unei părţi a acestei situaţii. România trebuie să fie pregătită să-şi respecte statutul de membru responsabil al Uniunii Europene, să fie parte a răspunsului unificat la nivelul UE. Faptul că refugiaţii au ales calea Europei civilizate arată, fără echivoc, aşteptările lor în privinţa respectării drepturilor omului, drepturi care sunt practic inexistente în ţările lor de origine, acolo unde lideri politici sau organizaţii extremiste calcă în picioare demnitatea şi chiar viaţa propriilor lor cetăţeni" a precizat şi purtătorul de cuvânt al PNL Ionuţ Stroe.

Stroe a menţionat că Guvernele ţărilor membre UE trebuie să promoveze o respectarea drepturilor fundamentale, combaterea stereotipurilor negative cu privire la imigranţi.

"În acest context, Guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene trebuie să promoveze o abordare obiectivă asupra refugiaţilor, prin promovarea respectării drepturilor fundamentale, în special prin combaterea stereotipurilor negative cu privire la imigranţi şi să condamne exploatarea acestora chiar şi în scopuri politice. În joc nu este numai imaginea Europei, ci şi vieţile acestor oameni, în special ale femeilor şi copiilor, aceaste categorii fiind cele mai vulnerabile. În acest sens, liderii politici ai Uniunii Europene trebuie să nu potenţeze, ci să combată discursul extremist care nu face altceva decât să erodeze stâlpii pe care a fost construită Uniunea Europeană", a mai declarat purtătorul de cuvânt al PNL.

Liberalul a mai precizat că valorile fundamentale ale Uniunii Europene impun în astfel de situaţii respectarea dreptului internaţional al refugiatului care include, printre altele, asigurarea sănătăţii, a educaţiei şi a securităţii personale.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici