ANALIZĂ: Scutul antirachetă transformă România în zonă geostrategică importantă, cu avantaje şi riscuri

România devine o zonă geostrategică importantă prin găzduirea instalaţiilor antibalistice NATO, prezentate de Alianţă drept o formă de contracarare a ameninţărilor din ţări precum Iranul, dar nu este clar care va fi eficienţa sistemului, care atrage şi riscuri, fiind condamnat vehement de Rusia.

4840 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Scutul antirachetă transformă România în zonă geostrategică importantă, cu avantaje şi riscuri

ANALIZĂ: Scutul antirachetă transformă România în zonă geostrategică importantă, cu avantaje şi riscuri (Imagine: Remus Badea / Mediafax Foto)

Elementele antirachetă din România, integrate în sistemul antibalistic NATO, sunt prezentate de Alianţa Nord-Atlantică drept o formă de contracarare a ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, dar Rusia denunţă modificarea de către Statele Unite a echilibrului geostrategic, ameninţând cu măsuri de retorsiune.

Avantajele sistemului antibalistic de la Deveselu

România devine o zonă de importanţă geostrategică prin găzduirea sistemelor antibalistice la Deveselu. Sistemul antirachetă va putea proteja Europa Centrală şi de Sud-Est de ameninţări balistice provenind din Orientul Mijlociu. Nu este clar în ce măsură sistemul poate face faţă unui atac masiv lansat din Rusia.

România devine unul din principalele puncte de apărare strategică pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Bucureştiul confirmă, prin concretizarea acestui proiect, că este un partener strategic de încredere al Washingtonului în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Eventuale dezavantaje ale proiectului

Importanţa geostrategică a sistemului antibalistic NATO comportă riscuri pentru România. Rusia a avertizat în mai multe rânduri că va lua măsuri simetrice pentru contracararea elementelor antrachetă din România şi Polonia.

Nu este clar dacă sistemul antibalistic instalat de NATO în România poate face faţă unui atac masiv din partea Rusiei. Zilele trecute, analistul american George Friedman avertiza că instalaţia antirachetă din România are mai degrabă un rol simbolic, întrucât nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei. "Apărarea antirachetă în Europa a devenit mai degrabă un simbol politic decât o armă propriu-zisă. Eu aş spune că, dacă simbolurile politice contează, atunci instalaţia (din România - n.red.) îşi îndeplineşte funcţia, deoarece este greu să fie preconizat scopul militar al sistemului. Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafaţă mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", afirmă George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor şi al publicaţiei Geopolitical Futures. "Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puţine rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o ţară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac şi de ce ar viza Europa", subliniază Friedman în articolul intitulat "Apărarea antibalistică şi realitatea", expertul ajungând la concluzia că "instalaţia antirachetă din România protejează Europa de Est de o ameninţare foarte improbabilă".

Agenţia rusă Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman în revista Geopolitical Futures sub titlul: "Bani cheltuiţi bine? Sistemul antirachetă din România are doar rol «simbolic»".

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia a fost de la început o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Elementele antibalistice din România afectează securitatea Rusiei, a reiterat miercuri Ministerul rus de Externe, avertizând Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite că este vorba de o decizie greşită şi de o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). "Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei", a transmis Ministerul rus de Externe. "Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic", a subliniat diplomaţia rusă. "În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Activarea sistemului antibalistic din România va permite apărarea Europei de ameninţările unor ţări ca Iranul, a argumentat Robert Bell, emisarul Pentagonului în Europa, reiterând poziţia Statelor Unite că elementele antirachetă de la Deveselu nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. "Acum, NATO va avea capacităţile militare de a apăra Europa", a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor antibalistice de la Deveselu (judeţul Olt) în sistemul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. "Iranul continuă să suplimenteze capacităţile balistice, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Sistemul antirachetă (din România - n.red.) nu este îndreptat împotriva Rusiei", a subliniat Bell.

Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, a avertizat marţi Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse. Rusia a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, a spus Karakaiev. "S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obţinut şi continuă îmbunătăţirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenţie specială optimizării capacităţilor care să permită depăşirea sistemului antirachetă", a explicat Serghei Karakaiev. "Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO", a subliniat Karakaiev. "Forţele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii", a insistat oficialul militar rus. Şeful Comandamentului forţelor strategice ruse a avertizat că, până în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe şi mobile.

Recent, Moscova a reiterat că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. "Suntem extrem de preocupaţi în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România şi în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii", a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu". În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. "Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei", a subliniat Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a atras atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu "foarte periculos".

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) au fost instalate la baza de la Deveselu (România) şi vor fi montate şi în Polonia. O altă componentă a scutului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici