Barbu a declarat că pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri consistente pentru continuarea programelor dedicate sectorului de porc și sectorului avicol.
Potrivit acestuia, pentru sectorul de porc sunt alocate 1,4 miliarde de lei, iar pentru sectorul avicol alte 500 de milioane de lei. Fostul ministru și-a exprimat dorința ca aceste programe să fie aprobate de Guvern și continuate pentru creșterea gradului de autosuficiență alimentară și pentru asigurarea materiei prime necesare unităților de procesare.
„Îmi doresc în perioada următoare ca aceste programe să fie aprobate în Guvernul României și să continuăm aceste investiții pentru a asigura gradul de autosuficiență și la carnea de porc, dar mai mult de atât să realizăm materia primă pentru unitățile de procesare”, a spus Barbu.
Fostul ministru a explicat că dezvoltarea procesării alimentare a fost susținută prin programul și prin două măsuri din Planul Național Strategic, DR22 și DR23. Potrivit datelor prezentate, prin Investalim au fost contractate investiții de aproximativ un miliard de euro începând din 2023, iar alte aproximativ un miliard de euro au fost direcționate către procesare prin măsurile dedicate.
Barbu a susținut că, în prezent, investițiile totale în procesare depășesc două miliarde de euro, iar unitățile finanțate se află în diferite etape de construcție și montaj. El estimează că acestea ar putea fi finalizate în următorii trei ani, dacă nu vor exista blocaje administrative sau financiare.
În evaluarea sa, zootehnia reprezintă „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, deoarece noile unități de procesare vor avea nevoie de materie primă produsă intern.
Fostul ministru a făcut referire și la modificările obținute la nivel european în ultimii doi ani, susținând că România a contribuit la schimbarea unor regulamente importante pentru fermieri. El a menționat eliminarea obligației de a lăsa 4% din teren în pârloagă, măsură care, potrivit acestuia, ar fi afectat aproximativ 500.000 de hectare.
Totodată, Barbu a precizat că România a susținut și aprobarea unui regulament prin care animalele de reproducție sunt considerate mijloace fixe, ceea ce permite fermierilor să utilizeze fonduri europene pentru achiziția acestora în perioada 2026-2027.
Potrivit bilanțului prezentat, exporturile și producția agricolă au înregistrat creșteri în mai multe sectoare. În 2024, comparativ cu 2023, producția din sectorul cărnii de porc ar fi crescut cu 9,2%, sectorul avicol cu 8,7%, iar sectorul ovin cu 62,1%. În 2025, comparativ cu 2024, Barbu a indicat noi creșteri: 11,3% pentru carnea de porc, 6,1% pentru sectorul avicol și 46,2% pentru sectorul ovin.
Fostul ministru a afirmat că România a atras, în perioada 2023-2025, aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, iar rata de absorbție la finalul exercițiului financiar a fost de 97,57%.
Barbu a mai susținut că sprijinul acordat agricultorilor în anii 2023 și 2024, marcați de probleme climatice, a depășit 2,1 miliarde de euro. El a menționat inclusiv schemele de ajutor pentru sectorul vegetal și zootehnic, precum și plata despăgubirilor pentru calamități.
În opinia fostului ministru, lipsa acestor măsuri ar fi putut conduce la necultivarea a aproximativ 3 milioane de hectare în 2025, cu pierderi economice importante și diminuarea subvențiilor europene.
În bilanțul său, Barbu a evidențiat și acordarea unor credite pentru fermieri cu dobândă fixă de 1,9%, fără ROBOR și fără comisioane, măsură despre care a spus că a oferit capital de lucru într-o perioadă dificilă.
Un alt punct menționat a fost deschiderea pieței de export către . Potrivit fostului ministru, România a semnat protocoale pentru exporturi de cereale, carne de pasăre și produse acvatice, iar negocierile continuă și pentru produse procesate din carne de porc.
Barbu a afirmat că, în prezent, peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în circuitul de avizare și că acestea sunt necesare pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante pentru fermieri.
Printre măsurile aflate în derulare, fostul ministru a enumerat sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul național tranzitoriu și plățile pentru sectorul ecologic. El a susținut că întârzierile invocate în spațiul public privind subvențiile sunt generate de aprobarea târzie a bugetului și de fluxurile financiare venite recent de la Ministerul Finanțelor.
La finalul intervenției, Barbu a spus că și-a îndeplinit responsabilitățile față de fermieri și procesatori și a susținut că agricultura și industria alimentară rămân domenii esențiale pentru economia românească.