Bogdan Aurescu: Există 19 poziţii de ambasadori care nu sunt ocupate. VIDEO

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că România are, în momentul de faţă, 19 poziţii de ambasadori care nu sunt ocupate.

1411 afişări
Imaginea articolului Bogdan Aurescu: Există 19 poziţii de ambasadori care nu sunt ocupate. VIDEO

Bogdan Aurescu: Există 19 poziţii de ambasadori care nu sunt ocupate

Bogdan Aurescu a vorbit şi despre procesul de aderare a României la spaţiul Schengen, subliniind că a purtat în aceste zile discuţii cu ambasadorii francez şi german la Bucureşti.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a mai precizat că relaţia României cu statele arabe este una bună, în acest moment, având în vedere şi declaraţiile mai vechi ale guvernului precedent, cu privire la mutarea ambasadei din Tel Aviv la Ierusalim.

Redăm interviul acordat MEDIAFAX de către ministrul interimar al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu:

MEDIAFAX: În contextul Brexit-ului, ce trebuie să ştie cetăţenii români, având în vedere că Marea Britanie trece printr-o perioadă de tranziţie?

Bogdan Aurescu: În contextul Brexit-ului, care tocmai s-a petrecut, cetăţenii români trebuie să fie liniştiţi, că nu se întâmplă nimic deosebit în acest moment. Practic, regimul juridic aplicabil înainte de 1 februarie rămâne acelaşi aplicabil cetăţenilor români care se regăsesc pe teritoriul Regatului Unit. Practic, acest regim juridic este cel care se aplică cetăţenilor europeni, care s-a aplicat cetăţenilor europeni până la data de 1 februarie, el continuă să se aplice, atât cetăţenilor, cât şi membrilor lor de familie.

Şi trebuie se ştie, de asemenea, că toţi cetăţenii care se deplasează pe teritoriul Regatului Unit, dorind să se stabilească pe teritoriul Regatului Unit până la sfârşitul perioadei de tranziţie, adică, până la sfârşitul acestui an, la 31 decembrie 2020, pot să aplice pentru aşa numitul statut settled sau pre-settled, în funcţie de perioada de şedere pe teritoriul Regatului Unit, până la momentul la care aceşti cetăţeni doresc să facă această cerere pentru acest statut.

Prin urmare, până la 30 iunie 2021, orice cetăţean român care, fie se află, fie se deplasează pe teritoriul Regatului Unit pentru a se stabili pe acest teritoriu, poate să facă această solicitare de înregistrare. Înregistrarea se face în ceea ce se numeşte EU Settlement Scheme, această înregistrare, după cum spuneam, dă dreptul la acest statut "settled", dacă cetăţeanul se află deja pe teritoriul Regatului Unit, pentru o perioadă cumulată de 5 ani, perioada această cumulată calculându-se şi dacă există perioade de absenţă de mai puţin de 6 luni în interiorul unui singur an, cu posibilitatea unei excepţii, o perioadă mai lungă de absenţă, dar nu mai lungă de 12 luni.

Sau pot să aplice pentru statutul de "pre-settled", dacă această perioadă de prezenţă pe teritoriul Regatului Unit este mai mică de 5 ani. De asemenea, trebuie să ştie că membrii de familie care se găsesc pe teritoriul Regatului Unit, trebuie, de asemenea, să aplice pentru acest statut. De asemenea, trebuie să ştie că dacă membrii de familie nu se găsesc pe teritoriul Regatului Unit şi se alătură cetăţeanului român care se găseşte într-una dintre cele două situaţii, de "settled" sau "pre-settled", pot de asemenea să aplice pentru statutul care este aplicabil cetăţeanului român, într-un interval de 3 luni de la momentul la care ajung pe teritoriul Regatului Unit. Când vorbim despre membrii de familie, vorbim despre membri de familie apropiaţi, ne referim la soţ, soţie, partener civil, ne referim la părinţi, la bunici, la nepoţi, la copii care sunt născuţi sau copii viitori. Iar în cazul în care acest statut se doreşte a fi obţinut de membrii de familie, aceştia trebuie să aibă o relaţie de durată, o relaţie durabilă cu cetăţeanul român înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie, adică 31 decembrie 2020. Pentru cetăţenii români care vor ajunge pe teritoriul Regatului Unit şi vor dori să se stabilească, după 31 decembrie 2020, urmează să se aplice un regim juridic care este stabilit de către legislaţia britanică sau care va rezulta din negocierile care, iată, vor începe curând, la începutul lunii martie.

Trebuie menţionat faptul că la nivelul UE, mandatul de negociere este în curs de elaborare, el trebuie să fie aprobat la 25 februarie, în cadrul unui Consiliu Afaceri Generale. După care la începutul lunii martie vor începe negocierile propriu-zise. Perioada de negociere nu este una foarte îndelungată pentru că, la sfârşitul lunii octombrie, ar trebui că rezultatele acestor negocieri să fie omologate la nivelul UE. Va exista un moment de evaluare intermediară, să îi spunem, în luna iunie, în care vom vedea la nivelul UE care este rezultatul acestor negocieri. Sigur că sunt unii care spun că acest interval de timp este unul foarte scurt. Există, conform acordului de retragere, posibilitatea unei prelungiri a acestei perioade de negociere, inclusiv posibilitatea prelungirii perioadei de tranziţie. Dar, după cum ştiţi deja, Regatul Unit şi-a manifestat dorinţa de a nu apela la o astfel de prelungire. Vom vedea dacă este cazul sau nu pentru o astfel de extindere a perioadei, în funcţie de rezultatul negocierilor.

MEDIAFAX: Şi pe viitor ce tip de relaţie îşi doreşte România cu Marea Britanie? Ambasadorul Marii Britanii a declarat că îşi doreşte un acord de liber schimb. Vrem să negociem singuri ceva sau mergem pe ideea că negociază UE pentru toate ţările?

Bogdan Aurescu: Negociatorul şef al UE, pe relaţia viitoare între UE şi Regatul Unit, a exprimat foarte clar la 3 februarie, când a prezentat parametrii viitorului mandat de negociere, faptul că, în ceea ce priveşte relaţia comercială între UE şi Regatul Unit, acest aspect va fi negociat între UE şi Regatul Unit. Deci, va fi un subiect de negociere între UE, ca întreg, şi Regatul Unit. Sigur că putem avea în discuţie o varianta de relaţie comercială, există o ofertă pe care UE o face Regatului Unit, pentru un comerţ liber, fără taxe, fără alte bariere, dar cu anumite condiţii, care trebuie să fie respectate de către Regatul Unit. Regatul Unit, la rândul său, şi-a exprimat intenţia de a avea un tip de acord comercial ceva mai flexibil, care să fie asemănător cu relaţia dintre UE şi Canada, de exemplu. Sigur, aceste elemente sunt elemente care vor fi supuse negocierii şi vom vedea care este rezultatul lor. Deci, nu se pune problema unei negocieri bilaterale între statele membre şi Regatul Unit pe acest tip de subiect. Şi cred că cel mai important lucru care trebuie subliniat şi care trebuie să fie menţinut este unitatea UE, unitatea statelor membre, solidaritatea statelor membre, aşa cum a fost ea menţinută şi în negocierea acordului de retragere şi pentru aceste negocieri care se vor desfăşura de la începutul lunii martie cu Regatul Unit.

MEDIAFAX: Care sunt principalele interese ale României în viitoarea relaţie cu UK? Schimburile economice, cooperarea în domeniul apărării?

Bogdan Aurescu: Noi ne dorim, în primul rând, dacă vorbim despre relaţia dintre UE şi Regatul Unit, ne dorim un parteneriat cât mai strâns, cât mai solid, pentru că există foarte multe interese şi obiective comune pe care UE şi Regatul Unit le au. În ceea ce priveşte relaţia bilaterală dintre România şi Regatul Unit, ne dorim, de asemenea, un parteneriat strategic cât mai solid. Suntem deja parteneri strategici, începând cu anul 2003, în 2011 a existat o modernizare, o aducere la zi a parteneriatului strategic. Lucrăm, şi în acest moment, la o aducere la zi, la o modernizare a documentului fondator al mandatului strategic, pentru a-l adapta la nouă realitate a relaţiilor politice, la realitatea că Regatul Unit nu se mai află în UE. Unul dintre elementele importante ale acestui parteneriat strategic şi pe care îl dorim întărit este exact cooperarea în domeniul securităţii, în domeniul militar, pentru că Regatul Unit este un aliat puternic, care este prezent pe flancul estic, care este prezent la Marea Neagră, care a manifestat solidaritate faţă de eforturile statelor care sunt pe flancul estic, inclusiv faţă de România. Solidaritatea care s-a manifestat, de exemplu, prin misiunile de poliţie aeriană pe care Regatul Unit le-a efectuat pe teritoriul României şi pe care, sigur, ne dorim să le continuăm, dorim să dezvoltăm această cooperare cu Regatul Unit. În altă ordine de idei , ne dorim o cooperare economică amplificată cu Regatul Unit, sigur, în parametrii care vor fi stabiliţi în relaţia între UE şi Regatul Unit.

MEDIAFAX: După ce am pierdut locul în Consiliul de Securitate al ONU, mai avem în vedere candidaturi pentru poziţii noi, importante în organizaţiile internaţionale? Am învăţat ceva din acest eşec?

Bogdan Aurescu: Eu sper că au învăţat foarte bine politicienii în România că politică externă a României trebuie să fie o politică de consens naţional. În al doilea rând, sper că au învăţat şi faptul că politică externă trebuie să fie predictibilă, pentru că, până la urmă, acest eşec nu a fost un eşec al diplomaţiei române. Diplomaţia română, echipele care au fost însărcinate să se ocupe de candidatura pentru poziţia de membru nepermanent în Consiliul de Securitate, şi-au făcut datoria foarte bine şi au existat demersuri concentrate şi ale Ministerului Afacerilor Interne, şi ale Preşedinţiei României, pentru a obţine această poziţie. Aici eşecul s-a datorat unor luări de poziţii, unor declaraţii care au fost făcute în mod iresponsabil de către persoane care nu aveau legătură cu decizia în politică externă a României, depărtându-se de la poziţii tradiţionale omologate vreme de zeci de ani de România, şi în felul acesta pierzând încrederea anumitor parteneri.

Prin urmare, sigur că este o lecţie care trebuie să fie ţinută foarte atent în minte, dar asta nu afectează dorinţa României de a participa la formatele ONU, de a avea candidaturi relevante în diverse formate. Sigur că o astfel de candidatură la Consiliul de Securitate este o candidatură extrem de importantă. Este cea mai importantă candidatură care o poate avea un stat, în cadrul ONU. Dar angajamentul României pentru multilateralism este un angajament foarte solid. Iată, anul acesta, se împlinesc 65 de ani de când România a devenit membru ONU. De asemenea, sunt 75 de ani de la crearea Organizaţie Naţiunilor Unite. În tot acest interval, România a arătat că este un partener solid, noi am avut 4 mandate în Consiliul de Securitate ONU, de-a lungul timpului. Am avut o prezenţă foarte consistentă în misiunile ONU de menţinere a păcii.

Dacă ne uităm doar la ultimii 30 de ani, putem spune că peste 10.000 de militari, jandarmi, poliţişti români au participat la diverse misiuni de menţinere a păcii în format ONU-sian. În momentul de faţă, avem o participare ONU într-o misiune importantă în Mali, MINUSMA, cu 120 de militari, cu 4 elicoptere militare care se ocupă de gestionarea activităţilor de salvare, de evacuare în această zonă. Prin urmare, angajamentul României pentru ONU este unul solid. Amintesc aici şi prezenţa pe care Serviciul de Protecţie şi Pază o are în diverse misiuni pentru a asigura protecţia unor demnitari ONU importanţi.

Putem să adăugăm aici şi Centrul de tranzit în regim de urgenţă de la Timişoara, care este, până la urmă, un proiect de cooperare tripartită, Guvernul României împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţii şi cu Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi, care este o agenţie ONU foarte importantă. De asemenea, Serviciul de Protecţie şi Pază are pe teritoriul României un centru de excelenţă, care este omologat la nivelul ONU, pentru pregătirea personalului din alte state, care va efectua astfel de misiuni de protecţie pentru înalţi demnitari ONU. Deci, iată, sunt contribuţii importante pe care noi le avem în cadrul ONU. Dacă ne uităm mai larg, în plan multilateral, în acest an, România exercită în primul semestru preşedinţia în exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră. De asemenea, tot în acest an, România deţine preşedinţia unui alt format important multilateral, care se cheamă Comunitatea Democraţiilor. În vara, în luna iunie, preconizăm în Bucureşti organizarea unor reuniuni la nivelul acestui format. Deci, angajamentul României pentru multilateralism este un angajament extrem de solid şi cu elemente foarte concrete.

MEDIAFAX: Şi România are în vedere o altă candidatură pentru un loc nepermanent în Consiliu?

Bogdan Aurescu: Cred că aici va trebui să mai aşteptăm ceva timp pentru că în Consiliul de Securitate ONU candidaturile se angajează, dacă vreţi, pentru perioade destul de îndepărtate în timp. Şi, sigur că, această experienţă cu candidatura pe care am ratat-o din cauza acestor luări de poziţie, care nu aveau legătură, de fapt, cu politică externă, ne determină să mai aşteptăm un pic până când vom putea să avansăm o nouă candidatură la un mandat de membru nepermanent la Consiliul de Securitate. Altfel, sigur că, există mai multe candidaturi în alte organisme ONU, Consiliul Drepturilor Omului şi alte structuri ale organizaţiei.

MEDIAFAX: În privinţa procesului de aderare la Schengen, care este stadiul acum, ce se întâmplă? Aţi avut o întâlnire şi cu ambasadorul Germaniei, recent, aţi discutat ceva în acest sens cu dansul? Ştim că Olanda s-a împotrivit, la un moment dat, aderării României la Schengen.

Bogdan Aurescu: Am discutat cu reprezentanţii tuturor statelor care mai au încă reticenţe faţă de aderarea României la Schengen. Am vorbit astfel, încă din noiembrie anul trecut, în marja reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles cu ministrul de externe francez. Apoi cu altă ocazie, în marja unei reuniuni a Consiliului Afacerilor Externe, cu ministrul de externe german. Am discutat, de asemenea, într-o bilaterală cu ministrul de externe olandez. Am discutat şi cu ambasadorii francez şi german la Bucureşti, în aceste zile. De fiecare dată am punctat faptul că România este deja pregătită, din punct de vedere tehnic, încă din 2011 noi îndeplinim toate condiţiile pentru a deveni parte integrantă, din punct de vedere juridic, în spaţiul Schengen. Şi spun asta pentru că, de facto, noi acţionăm ca un stat care este parte a spaţiului Schengen. Suntem deja parte la sistemele de informaţii din cadrul spaţiului Schengen, suntem apreciaţi de către Comisia Europeană, de către Parlamentul European, ne susţin în acest demers şi care consideră că România este deja pregătită.

De altfel, şi când prim-ministrul României, domnul Ludovic Orban, a efectuat o vizită la Bruxelles, la instituţiile europene, în luna ianuarie, acest subiect a fost pe agende şi a fost ridicat în toate discuţiile pe care domnia să le-a avut cu oficialii europeni. De fiecare dată, răspunsul a fost unul pozitiv, însă, continuăm să lucrăm cu statele membre, acolo unde se află decizia propriu-zisă, pentru a obţine o decizie pozitivă, o să vedem care sunt rezultatele acestor demersuri. Există un proces de reformare a spaţiului Schengen care a fost deja angajat şi, sigur că, şi acest element trebuie să fie luat în calcul atunci când discutăm despre aderarea propriu-zisă a României la acest spaţiu. Cert este că, poziţia noastră, credinţa noastră, este că fără participarea României şi a Bulgariei, de asemenea, şi Bulgaria este implicată în acest exerciţiu, în spaţiul Schengen, nu poate să fie deplin funcţional şi eficient.

MEDIAFAX: Şi aveţi în vedere perioada de timp în care s-ar putea întâmpla această aderare?

Bogdan Aurescu: Nu putem să vorbim despre o perioadă de timp pentru că asta este una dintre lecţiile învăţate din perioada aceea din jurul anului 2011, când se preconiza aderarea României la spaţiul Schengen, când a existat un fel de entuziasm şi se dădeau tot felul de termene. Cred că este contraproductiv să dai termen, cred că cel mai bine este să lucrezi, să obţii rezultate şi apoi să poţi să anunţi care sunt perspectivele concrete.

MEDIAFAX: Legat de tensiunile din Orientul Mijlociu, cum vi se pare că a gestionat administraţia Trump tensiunile cu Iran, prin uciderea generalului Soleimani? Putea fi abordată situaţia într-o notă mai diplomatică, ce ţine de soft power sau a fost nevoie de o demonstraţie de forţă?

Bogdan Aurescu: Orice fel de raţionament de tip istorie contra-factuală nu este neapărat productivă atunci când vorbim despre politică externă. A fost o evoluţie de evenimente pe care am urmărit-o cu foarte multă atenţie, am intervenit de fiecare dată atunci când s-a produs un episod al acestei crize. Am intervenit şi ne-am exprimat poziţia condamnând atacul asupra ambasadei americane din Bagdad. De asemenea, atunci când a avut loc atacul cu rachete balistice, al Iranului asupra bazelor irakiene, care găzduiau trupe americane şi respectiv trupe ale coaliţiei împotriva Daesh.

Pe urmă am apreciat faptul că administraţia Trump, preşedintele Trump însuşi, au luat decizia de a merge pe o formulă de "dezescaladare" a crizei, pentru că nu au mai existat reacţii ulterioare ale acestui atac cu rachete balistice al Iranului. Sperăm că evoluţiile din această criză să nu se retensioneze, să nu ducă la o retensionare a situaţiei. Şi aici, din păcate, spun din păcate pentru că este vorba despre o tragedie, un rol important l-a avut şi episodul acesta, regretabil, al doborârii avionului companiei ucrainiene de către rachetele trase de către forţele iraniene, ale Gardienilor Revoluţiei. Urmărim cu foarte multă atenţie ceea ce se întâmplă în această zonă, avem comunităţi româneşti care se află în aceste state, avem misiuni diplomatice care sunt prezente la faţa locului, sunt militari români, după cum spuneam, în Irak.

Prin urmare, ne interesează foarte puternic ceea ce se întâmplă şi sperăm că măsurile pe care, la nivelul UE, le-am decis atunci când am discutat, pe 10 ianuarie, în cadrul acelui Consiliu al Afacerilor Externe extraordinar, să îşi producă efectele. Iată, în urmă acelei discuţii, l-am împuternicit, noi toate statele membre ale UE, prin miniştrii de externe, pe Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Joseph Borrell, să viziteze capitalele din regiune. Domnul Borrell s-a deplasat la Teheran şi a avut discuţii cu responsabilii iranieni, în curând se va deplasa în SUA pentru a avea discuţii cu reprezentanţii administraţiei Trump. Există, prin urmare, un efort pe care UE îl face pentru a detensiona această situaţie.

MEDIAFAX: Care au fost abordările diplomatice ale statelor din NATO, din regiune, înainte şi după intensificarea conflictului?

Bogdan Aurescu: NATO a urmărit, de asemenea, cu foarte multă atenţie, această criză şi desfăşurare a acestei crize. Unul dintre elementele rezultate din desfăşurarea crizei şi, care este de interes pentru NATO, este decizia de la nivelul Alianţei de a face ca NATO să se implice mai mult în Orientul Mijlociu şi de a se implica mai mult, de a creşte rolul în combaterea terorismului. Este una dintre reacţiile pe care NATO le-a avut, este, în acest moment declanşat în proces de reflecţie în interiorul Alianţei Nord Atlantice pentru a vedea cum se poate implica mai mult NATO în combaterea terorismului. Cum poate, de exemplu, NATO să ajute mai mult coaliţia globală împotriva Daesh, pentru că deja NATO este implicat, cum poate NATO ca, prin misiunea de instruire din Irak, să ajute mai mult Irak-ul să devină mai rezilient, să poată să combată mai bine fenomenul terorist. De asemenea, acest proces de reflecţie se referă şi la modalitatea în care NATO poate să ajute mai bine statele din regiune, pentru a fi mai eficiente în combaterea terorismului. Prin urmare, există o reacţie la nivel NATO şi, de asemenea, mai trebuie menţionat şi faptul că această criză a pus în evidenţă şi faptul că elementele scutului antirachetă NATO, dintre care face parte şi sistemul de la Deveselu, funcţionează foarte bine. În sensul că, inclusiv, sistemul de la Deveselu a monitorizat, cu foarte multă acurateţe, tirurile de rachete balistice iraniene, ceea ce ne arată că sistemul funcţionează în mod eficient.

MEDIAFAX: UE a respins planul de pace elaborat de Casă Albă pentru conflictul iraniano-palestinian. Cum contribuie acum România la procesul acesta şi ce semnale au apărut în ultima perioadă, din partea palestiniană?

Bogdan Aurescu: Nu, UE nu a respins planul de pace american. Probabil că vă referiţi la declaraţia pe care Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Joseph Borrell, a făcut-o în cursul zilei de ieri. Dar au existat două astfel de declaraţii, prima care a fost elaborată cu aportul tuturor statelor membre şi care a fost emisă imediat după anunţarea, după prezentarea planului de pace propus de către Casă Albă, a fost o evaluare echilibrată asupra planului de pace. Arătându-se acolo, în această declaraţie, că planul acesta reprezintă o bună oportunitate pentru relansarea eforturilor în direcţia găsirii unei soluţii durabile pentru această criză. Declaraţia pe care Înaltul reprezentant Borrell a făcut-o în cursul zilei de ieri este o declaraţie făcută în numele său, nu în numele statelor membre, prin urmare, ea nu reprezintă o declaraţie care angajează statele membre.

Toate statele membre, în acest moment, sunt în curs de a analiza elementele acestui plan. Acest plan, cu siguranţă, trebuie să fie negociat de către părţile care sunt direct implicate. Este nevoie de un dialog direct între aceste părţi. În acest moment, sigur, sunt circumstanţe interne, atât în Israel, cât şi în ceea ce priveşte partea palestiniană, care nu permit declanşarea unui dialog direct imediat. În al doilea rând, trebuie spus că acest plan este o bază de discuţie, nu este soluţia definitivă asupra formulei de rezolvare a diferendului. Este nevoie ca UE să se implice, în continuare, ca actor echilibrat, ca un onest broker în acest dosar. Este necesar, şi UE poate să facă mai mult din acest punct de vedere, pentru a creşte gradul de încredere între părţi.

Se pot lua măsuri de creştere a încrederii, în aşa fel încât, atunci când dialogul direct va fi declanşat, el să permită ajungerea la o soluţie care să fie echilibrată, care să fie echitabilă. Poziţia României în acest dosar este aceeaşi pe care am avut-o de-a lungul timpului şi anume că, orice soluţie durabilă în acest dosar, trebuie să ducă la cele două state, Israel şi Palestina, care să trăiască în pace şi securitatea unul alături de celălalt, în aşa fel încât, interesele ambelor părţi să fie reflectate în mod echilibrat. Prin urmare, vom vedea care este evoluţia evenimentelor, vom vedea în ce măsură, atunci când condiţiile o vor permite, acest dialog va fi reluat. În acest moment, iată, sunt reticenţe din partea, cel puţin din partea palestiniană, pentru un astfel de dialog. Noi credem că dialogul nu trebuie să fie respins, dimpotrivă, oricând trebuie să fii gata să discuţi cu toate părţile implicate.

Credem, de asemenea, că orice plan, price propunere, orice idee care poate să contribuie la relansarea procesului de pace în Orientul Mijlociu trebuie să fie salutată. Şi în al doilea rând sau în al treilea rând, credem că este important ca SUA să facă parte din acest proces, pentru că niciun fel de soluţie durabilă, în acest conflict, nu poate să facă abstracţie de rolul pe care SUA îl joacă şi trebuie să îl joace într-o astfel de soluţionare.

MEDIAFAX: Care este relaţia României cu statele arabe, în acest moment, având în vedere şi declaraţiile mai vechi ale guvernului precedent, cu privire la mutarea ambasadei din Israel?

Bogdan Aurescu: Relaţiile noastre cu statele arabe sunt bune şi, în funcţie de fiecare relaţie bilaterală, avem, sigur, grade de intensitate diferite. Ele nu au fost afectate, în plan strict bilateral, de această declaraţie. Afectarea sau mai bine spus efectul negativ care s-a produs, mai degrabă în plan multilateral, pentru că a existat o percepţie de neîncredere faţă de o anumită constanţă a poziţiilor României într-un dosar foarte sensibil, unde România a avut o poziţie echilibrată de-a lungul timpului, poziţie construită vreme de zeci de ani de acţiune diplomatică. Ori în relaţiile internaţionale, încrederea se construieşte în foarte mult timp, dar se poate pierde foarte uşor. Noi suntem, acum , într-o perioadă de construcţie a acestei percepţii de încredere pentru că până la urmă, poziţia noastră oficială, ceea pe care a exprimat-o întotdeauna preşedintele României, nu s-a schimbat. Prin urmare, în plan strict bilateral, nu avem probleme deosebite în relaţiile cu statele arabe, cu fiecare stat arab în parte. În ceea ce priveşte percepţia despre comportamentul României faţă de acest dosar şi în plan multilateral, încă suntem într-un proces de recuperare.

MEDIAFAX: Care este situaţia privind statele în care România nu are ambasadori? În câte state ar trebui să existe ambasadori şi nu sunt? Şi dacă există o analiză asupra ambasadorilor actuali, vor fi rechemaţi o parte dintre ei în acest an şi din ce motive?

Bogdan Aurescu: Sigur că există o situaţie, pentru că urmărim cu atenţie, evident, care este modul în care se derulează mandatele ambasadorilor, perioada pe care se derulează un mandat de ambasador, care este de regulă de 4 ani, aşa cum prevăd cutuma şi statutul corpului diplomatic. Există, în momentul de faţă, 19 poziţii de ambasadori care nu sunt ocupate, unde sunt poziţii vacante, unele din motive obiective cum este, de exemplu, poziţia de ambasador în Afganistan sau în Coreea de Nord. Mai sunt şi alte state unde există astfel de poziţii pentru că nu am găsit candidaţi potrivit pentru aceste poziţii. Dar, iată că, recent, am reuşit să identificăm un candidat foarte bun pentru postul de ambasador al României în Israel şi avem, deja, agrementul statului Israel pentru candidatura domnului Ioanid, după ce domnia sa va fi audiat de către comisiile de politică externă ale Parlamentului. Sperăm ca să îşi preia postul cât mai repede. Pentru celelalte poziţii unde ambasadorii care se află la post au depăşit deja cei 4 ani regulamentari de mandat, vom analiza în fiecare caz în parte şi vom face propuneri de noi ambasadori, în mod evident.

MEDIAFAX: La sfârşitul anului trecut, preşedintele Iohannis a declarat că va fi făcută o analiză cu privire la rechemarea lui George Maior din funcţia de ambasador în SUA. În ce stadiu se află această analiză şi când ar putea fi el rechemat?

Bogdan Aurescu: V-am răspuns deja. Avem în vedere toate situaţiile de şefi de misiune care şi-au încheiat cei 4 ani regulamentari şi vom lua decizii în funcţie de fiecare caz în parte. Nu avem analize speciale, pe fiecare caz.

MEDIAFAX: Spuneaţi recent că este nevoie de înnoirea corpului diplomatic şi consular, ce are în vedere procesul acesta ? Aţi făcut o analiză în ceea ce priveşte eficienţa personalului diplomatic şi ce schimbare aţi vrea să implementaţi?

Bogdan Aurescu: În primul rând, ar trebui spus că este nevoie de o primenire a corpului diplomatic şi consular, evident, pentru că, după cum am mai declarat şi public, am constatat atunci când am ajuns în MAE, că există un procent foarte mare de detaşaţi, mai ales din mediul privat, în MAE. Ceea ce a afectat, într-o anumită măsură, pentru că nu toţi aceşti detaşaţi sunt neperformanţi, dar într-o destul de mare măsură a fost afectată, dacă vreţi, funcţionarea optimă a ministrului. Şi, din acest punct de vedere, ordonanţa 1 din 2020 prevede încetarea tuturor detaşărilor care au fost făcute din mediul privat în MAE, până la 31 august 2020, urmând ca, în acest interval de timp, să organizăm concursuri de angajare. Aceasta este una dintre măsurile pe care le-am luat. 52% din personalul din serviciul exterior sunt detaşaţi. O parte consistentă dintre aceştia sunt detaşaţi din mediul privat. De asemenea, în centrala ministerului, 24% din personal sunt detaşaţi. Iarăşi, o parte consistentă, sunt detaşaţi din mediul privat. Este, prin urmare, nevoie de acest efort de primenire, de repersonalizare a MAE.

În altă ordine de idei, am realizat o reorganizare a structurii ministerului, o nouă hotărâre de guvern, care modifică structura ministerului şi care reechilibrează efortul pe fiecare componentă a instituţiei, în aşa fel încât să putem acoperi în mod echilibrat fiecare dimensiune importantă a activităţii diplomatice. Că e vorba desprea afaceri europene, că este vorba despre afaceri strategice şi vecinătate, că e vorba despre multilateralism şi afaceri globale sau despre relaţiile cu alte instituţii ale statului. De asemenea, am redus numărul de secretari de stat, de la 7 al 4, pentru a face această structura ceva mai suplă. Avem în vedere, în afară de concursurile pentru angajare, în MAE, despre care am menţionat, şi o revedere a procedurilor pentru trimitere la post. De asemenea, o revedere a procedurii pentru încadrarea în centrală atunci când revin de la post, în aşa fel încât, diplomaţii cei mai potriviţi să meargă în acele direcţii, departamente, unde este chiar nevoie de pregătirea lor.

De asemenea, avem în vedere o revedere sau o eficientizare a procedurii care se referă la obţinerea gradelor (...) promovarea diplomaţilor în grade diplomatice. Nu în ultimul rând, dorim şi am declanşat deja în interiorul ministerului această discuţie, să clasificăm misiunile diplomatice, în funcţie de dificultate, în funcţie de o mulţime de parametri care pot fi avuţi în vedere. De exemplu, dacă există sau nu o comunitate numeroasă de români în statul de reşedinţă, dacă avem un parteneriat strategic cu statul respectiv, în funcţie de schimburile comerciale, de investiţiile reciproce între cele două ţări, de condiţiile de climă, care pot să fie foarte dificile uneori. Este un efort destul de consistent, care va dura ceva timp, dar care trebuie să fie făcut pentru că, de exemplu, declasificarea misiunilor diplomatice depind de încadrarea fiecărei misiuni cu numărul de personal necesar.

Tot în funcţie de asta depinde şi alocarea de resurse financiare pentru activitatea fiecărei misiuni diplomatice. Şi nu în ultimul rând, este un efort care poate să aibă un efect şi trebuie să aibă un efect şi asupra carierei diplomatice. Dacă vei fi trimis într-o misiune de o anumită clasă, pe urmă poţi să ai o misiune ulterioară într-o altă categorie de misiune diplomatică. Toate aceste chestiuni trebuie să fie examinate într-un mod unitar şi coerent şi sperăm ca la finalul acestei mini-reforme a MAE, vom putea să avem un minister şi un corp diplomatic şi consular mai eficient.

MEDIAFAX: Privind parteneriatul strategic cu SUA. Înţeleg că v-aţi văzut cu directorul Lockheed Martin, care şi-a exprimat interesul de a face investiţii în România, ce ar presupune aceste investiţii?

Bogdan Aurescu: Am discutat cu conducerea Lockheed Martin o serie de aspecte care ţin de cooperarea în domeniul militar, politico-militar, de într-adevăr investiţii şi cooperare pentru punerea în valoare a resursei umane din România, care este foarte bine pregătită, mai ales în domenii care pot să aibă legătură cu activitatea unei astfel de companii, ceea ce poate să conducă la parteneriate de succes în aceste domenii pe care le-aţi şi menţionat, inteligenţă artificială, IT&C şi aşa mai departe.

Prin urmare, vom vedea modul în care se concretizează aceste idei de cooperare şi eu sunt încrezător că putem să dezvoltăm nu doar dimensiunea politico-militară, care este foarte bine dezvoltată, a parteneriatului strategic, dar şi dimensiunea economică şi dimensiunea de cooperare în domeniul cultură, ştiinţă, tehnologie ale parteneriatului.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici