Borbely: Sper să vină vremea când majoritatea va înţelege că proiectul autonomiei nu e împotriva ei

Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, spune că în 1990 comunitatea maghiară a ales calea democratică a dialogului şi aşa va continua, dar şi că speră să vină vremea când majoritatea va înţelege că proiectul autonomiei nu este împotriva ei.

595 afișări
Imaginea articolului Borbely: Sper să vină vremea când majoritatea va înţelege că proiectul autonomiei nu e împotriva ei

Laszlo Borbely (Imagine: Dumitru Matiu/Mediafax Foto)

Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat joi, la seminarul "Limbile minoritare şi regionale în Europa", organizat de Fundaţia "Bernady Gyorgy", pe care o patronează, că în programul Uniunii există, din 1993, diferite tipuri de autonomie, pe care reprezentanţii săi le vor promova în continuare.

El a arătat că propunerile legate de autonomie nu sunt o noutate pentru Parlamentul României, în care au mai fost prezentate până acum două proiecte în acest sens, care "au fost analizate de comisii, de plen şi au fost cu mare succes respinse".

"Din 1990 am decis calea dialogului, a parlamentarismului, calea statului de drept. Să nu uite nimeni acest lucru. Acest lucru înseamnă că poate avea diferite propuneri, în Parlament, o comunitate mai mică sau mai mare - este unul din preceptele de bază - şi majoritatea decide totdeauna. Până când circa 45 la sută din Parlament nu va fi lămurit că acest proiect este valabil, probabil că vom avea discuţii, va fi respins. Dar, sper să vină vremea când să înţeleagă şi majoritatea că un asemenea proiect nu este împotriva majorităţii, nu ia ceva de la majoritate, ci e mai bine şi pentru majoritate şi pentru minoritate", a spus el.

Borbely a arătat că Tirolul de Sud are din 1992 autonomie teritorială şi zona este una dezvoltată, "cu problemele rezolvate din cauza acestei autonomii teritoriale", deşi au trecut 27 de ani până când statul italian a acceptat această formă de autonomie.

"Ei, în România au trecut 25 de ani de la Revoluţie, mai avem doi ani. Deci, din acest punct de vedere nu trebuie să ne sperie aceste concepte, de fapt în primul rând ar trebui să ştim ce vrea acea minoritate. Care este loială României", a subliniat el.

Borbely a adăugat că nu vede de ce în România nu se poate discuta propunerea UDMR, ca limba maghiară să devină o limbă regională, într-o zonă unde trăiesc în majoritate maghiari, şi "sar ca arşi mulţi politicieni".

"Care e acea problemă mare, pe care n-am putea s-o discutăm? (...) Vă repet: comunitatea maghiară din România, din 1990 a ales calea democratică a dialogului şi aşa vom continua, în Parlament, cu autorităţile locale, pe calea statului de drept. Restul sunt pur şi simplu speculaţii sau, evident, intră în componenta de precampanie electorală, la prezidenţiale sau alte campanii electorale, când vin politicienii şi încearcă să scoată şi cartea naţionalismului sau a etnicităţii", a mai spus el.

Borbely a arătat că, de asemenea, nu este normal ca reprezentanţii UDMR să explice de ce este nevoie ca într-o instituţie a statului să existe funcţionari care să cunoască şi limba minorităţii, dacă activitatea lor presupune legătura cu cetăţeanul, cât timp există o lege în acest sens.

"Când depui ceva, în limba maghiară spre exemplu, sau chiar într-o altă limbă, în limita prevederilor legale, de ce câteodată trebuie să te cerţi, ca să răspundă acea instituţie în limba maternă, să traducă, să vadă despre ce este vorba? (...) Nu e caraghios că vine minoritatea respectivă şi tot insistă, în loc ca statul să apere minoritatea respectivă, în acea prevedere legală care există? Nu este normal! Aici mai trebuie să schimbăm mentalităţile", a spus el.

Borbely a susţinut că "nu întâmplător, probabil", România nu a prezentat raportul privind implementarea Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare – semnată de statul român în 1993 şi ratificată în 2007 -, deşi ar fi trebuit să facă acest lucru încă din octombrie anul trecut. El a precizat că liderii UDMR au cerut explicaţii de la cei care sunt responsabili, care le-au răspuns că încă se lucrează la acest raport.

Borbely a adăugat că reprezentanţii Uniunii au elaborat un raport propriu pe această temă, pe care intenţionează să îl dea publicităţii în scurt timp, întrucât nu mai au răbdare să aştepte raportul oficial.

"Avem materialul la bază, mai aşteptăm puţin şi probabil o să-l dăm publicităţţii, nu mai aşteptăm foarte mult, pentru că nu mai avem răbdare să aşteptăm până când România va finaliza, după un an de zile întârziere, acest raport. Din care reiese (din raportul UDMR - n.r.) că în cel puţin patru-cinci domenii importante nu avem pus la punct, pur şi simplu, un mecanism de monitorizare a aplicării legilor", a subliniat Borbely.

El a arătat că, de curând, a revăzut "lista de 15 puncte" cu revendicări referitoare la drepturile minorităţilor pe care UDMR a predat-o Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în 1993, constatând surprins că 12 dintre acestea s-au realizat, fie chiar şi parţial, întrucât în legislaţie "apar unele prevederi care ţin de anumite drepturi", dar acestea "nu au fost aplicate sau au fost aplicate parţial de statul român".

Potrivit lui Borbely, dat fiind că UDMR se regăsea în Guvernul care a ratificat, în 2007, Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, liderii săi au reuşit să determine Executivul de atunci "să aplice standardele aproape cele mai înalte în ceea ce priveşte Carta".

"Aici nu avem nicio problemă. Problema începe la aplicarea Cartei în legislaţie şi la aplicarea legilor care sunt în vigoare", a conchis el.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici