Ce scrie presa internaţională despre România, după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale

The Guardian scrie că hotărârea CCR vine în urma desecretizării unor informaţii declasificate care susţin că Rusia a desfăşurat o campanie online pentru a promova un candidat de extremă dreapta, respectiv pe Călin Georgescu.

Decizia Curţii Constituţionale - care este definitivă - a fost luată vineri, după ce preşedintele Klaus Iohannis a declasificat, cu două zile mai devreme, informaţii care susţineau că Rusia a desfăşurat o campanie vastă cuprinzând mii de conturi de social media pentru a-l promova pe Călin Georgescu pe platforme precum TikTok şi Telegram.

În ciuda faptului că era un mare outsider care a declarat zero cheltuieli de campanie, Georgescu a apărut ca favorit pe 24 noiembrie. El urma să se confrunte cu Elena Lasconi, din partea partidului Uniunea Salvaţi România (USR), în al doilea tur de scrutin, duminică, pe 8 decembrie.

Reuters scrie că CCR a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din ţară, adăugând că întregul proces electoral va trebui să fie reluat. Al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc duminică, dar votul este deja în curs de desfăşurare în secţiile de votare din străinătate.

După ce a fost cotat cu o singură cifră înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, Călin Georgescu - care doreşte să pună capăt sprijinului României pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei - a s-a clasat pe primul loc în turul întâi, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la modul în care o astfel de surpriză a fost posibilă într-un stat membru al Uniunii Europene şi al NATO.

Documente declasificate miercuri de Consiliul Suprem de Securitate al României au declarat că ţara a fost ţinta unor „atacuri ruseşti hibride agresive” în timpul perioadei electorale, scrie Reuters.

„Procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României va fi reluat integral, iar guvernul va stabili o nouă dată şi ... un calendar pentru paşii necesari”, a declarat instanţa într-un comunicat.

Al doilea tur al competiţiei prezidenţiale, care ar fi trebuit să aibă loc duminică, l-ar fi opus pe Georgescu, un candidat de extremă dreapta şi pro-rus, liderului centrist pro-UE Elena Lasconi.

Partidele de extremă-dreapta au înregistrat, de asemenea, rezultate bune la alegerile parlamentare de duminica trecută din România, deşi social-democraţii aflaţi la putere au ieşit în fruntea celei mai mari grupări şi speră să formeze un guvern de coaliţie pro-european. Curtea nu a pus sub semnul întrebării integritatea votului parlamentar.

Şi CNN scrie despre România, după ce Curtea Constituţională a anulat primul tur al procesului de alegeri prezidenţiale din 2024, care a fost câştigat la limită de candidatul ultranaţionalist de extremă dreaptă Călin Georgescu, pe fondul acuzaţiilor de interferenţă rusească. CNN scrie că „decizia istorică” înseamnă că turul al doilea, programat pentru duminică, 8 decembrie, când Georgescu s-ar fi confruntat cu rivala sa centristă Elena Lasconi, nu va mai avea loc.

Decizia de vineri încheie un ciclu electoral tulbure în România, aceeaşi instanţă ordonând săptămâna trecută renumărarea voturilor din primul tur.

De asemenea, aceasta vine la doar câteva zile după ce votul a fost afectat de temeri cu privire la interferenţa străină, după ce documente declasificate de la consiliul superior de securitate al României au găsit dovezi de „atacuri ruseşti hibride agresive”.

Acestea au arătat, de asemenea, că Georgescu a fost stimulat pe TikTok - platforma de social media pe care şi-a desfăşurat în mare parte campania - prin algoritmi, conturi coordonate şi promovare plătită, a raportat Reuters.

În plus, documentele au scos la iveală o serie de atacuri cibernetice pe parcursul perioadei electorale.

Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a cunoscut o ascensiune şocantă, ajungând lider la limită în primul tur al alegerilor, cu 22,9% din voturi faţă de 19,2% pentru Lasconi.