Cristina Guseth, avizată favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei, deşi a fost pusă în încurcătură de întrebările membrilor comisiei: "Am îndurat o experienţă umilitoare. Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc"

Cristina Guseth a fost avizată favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei, de parlamentarii din comisiile juridice, care au luat o pauză de consultări, înaintea votului pentru avizarea acesteia.

10877 afişări
Imaginea articolului Cristina Guseth, avizată favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei, deşi a fost pusă în încurcătură de întrebările membrilor comisiei: "Am îndurat o experienţă umilitoare. Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc"

Cristina Guseth (Imagine: Codrin Prisecaru/Mediafax Foto)

Guseth a fost avizată cu 41 de voturi "pentru", şase voturi "împotrivă" şi şase abţineri.

Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice, pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi pentru drepturile omului culte şi minorităţi din Camera Deputaţilor şi Senat şi de cei din Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizarea executării hotărârilor CEDO din Senat.

Cristina Guseth a declarat în faţa membrilor celor şapte comisii că se află acolo în calitate de director al Freedom House, organizaţie alături de care au fost importanţi actori din Justiţie.

Guseth a spus că, timp de 25 de ani, a apărat statul de drept, iar din 1997 a derulat proiecte menite să sprijine reforma în justiţie, inclusiv în domeniul confiscării extinse.

"Ştiu că am o problemă, şi anume că nu sunt un absolvent al Facultăţii de Drept. Sunt un absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii. Această problemă, însă, cred că poate fi depăşită şi poate fi depăşită pentru că, în momentul de faţă, sistemul juridic din România nu se mai află în 2004-2005. Este un moment diferit. CSM are rolul de a asigura independenţa sistemului juridic şi de a asigura aceste probleme. Eu, ca ministru al Justiţiei, voi genera strategii, politici publice şi voi încerca să continui reforma care este atât de mult solicitată în momentul de faţă", a spus Cristina Guseth.

Ea a adăugat că, în trei ţări din Europa, miniştrii Justiţiei nu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Drept. "În Franţa, este un economist, în Marea Britanie, un jurnalist de la The Times şi în Suedia, un chimist. Deci, ceea ce mă recomandă pentru asta este reputaţia pe care am construit-o de-a lungul a 25 de ani în ceea ce priveşte apărarea statului de drept în România", a mai spus Guseth.

Guseth a spus că a ajuns să cunoască problemele din sistem prin întâlnirile pe care le-a avut cu judecători, procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară, în cadrul proiectelor derulate.

În continuare, ea şi-a enumerat obiectivele, care se referă la: îmbunătăţirea managementului în sistem, operaţionalizarea Agenţiei pentru recuperarea bunurilor indisponibilizate, transparenţă şi meritocraţie în selecţia magistraţilor, consolidarea rolului ICCJ în ce priveşte unificarea jurisprudenţei, creşterea implicării societăţii civile, îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, sporirea capacităţii instanţelor şi parchetelor şi atragerea de fonduri europene.

Întrebată dacă are în vedere modificarea prevederilor din Codul penal şi Codul de procedură penală declarate neconstituţionale, Guseth a răspuns că va consulta toţi actorii sistemului judiciar: ICCJ, DNA, profesiile liberale, într-o dezbatere publică transparentă.

Întrebată dacă va pleda pentru eliminarea taxei de timbru, Guseth a răspuns că ştie că aceasta poate descuraja accesul la justiţie şi că nici nu ajunge să fie folosită în domeniu, astfel că şi-ar dori să facă ceva şi urmează să vadă ce în funcţie de consultări.

Remus Cernea a întrebat-o dacă ar susţine o legislaţie pentru recunoaşterea cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex, conform unei decizii CEDO din iunie şi aşa cum există deja în alte state membre.

Cristina Guseth a răspuns că şi aici s-ar impune o consultare publică, iar, dacă românii îşi vor spune clar cuvântul, atunci va avea şi ea o poziţie.

Deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) a întrebat-o la rândul său ce înseamnă sistem juridic şi ce înseamnă sistem judiciar, iar, după ce i-a răspuns că sistemul judiciar este format din entităţile care înfăptuiesc justiţia, în timp ce "juridic" are o accepţiune mai largă, Guseth i-a mai spus: "Domnule Nicolicea, dacă vreţi să demonstraţi că nu sunt jurist, nu, nu sunt jurist".

Guseth s-a arătat pusă în încurcătură atunci când deputata ALDE Steluţa Cătăniciu i-a adresat întrebări cu privire la sistemul de imunităţi.

"Ce înţelegeţi prin sistem de imunităţi şi cum doriţi în mod concret să îl revizuiţi? Care este procedura pe care urmează să o aplicaţi? Statul de drept pe care îl apăraţi de 25 de ani, de cine îl apăraţi?", a întrebat-o Cătăniciu.

Guseth a răspuns că pentru a funcţiona un stat în regim democratic este foarte important ca preşedintele să aibă imunitate pe perioada mandatului, apoi a întrebat-o pe Cătăniciu dacă se referă la imunitatea în cazul cercetării penale, adăugând că este de părere că politicienii trebuie să aibă imunitate doar pentru declaraţiile politice.

Cătăniciu a insistat şi i-a mai pus o dată întrebarea cum se revizuieşte sistemul de imunităţi, prin ce procedură, moment în care senatorul PSD Șerban Nicolae a aplaudat-o.

"Suntem în momentul în care formăm un guvern pentru a depăşi o criză de încredere. S-a făcut acest program de guvernare, nu am ajuns să facem proceduri", a răspuns Guseth, Cătăniciu spunându-i în replică: "Aveţi impresia că puteţi vorbi de o criză de încredere când dumneavoastră vă prezentaţi aşa la o audiere?".

Spre finalul audierii, Şerban Nicolae i-a spus Cristinei Guseth că mai are şansa să renunţe la nominalizare, fiind aplaudat de câţiva colegi.

Vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Ciprian Nica (PSD), a propus întreruperea audierilor şi luarea unei pauze pentru consultări, fără presă, propunerea fiind aprobată.

După vot, Guseth le-a declarat jurnaliştilor că a îndurat o experienţă "umilitoare", dar că, odată ajunsă ministru, va face tot posibilul pentru elaborarea unor proiecte de viitor pentru justiţia română.

"Da, a fost o situaţie în care eu am simţit o energie negativă împotriva mea şi, în pofida acestui lucru şi a unei experienţe extrem de dificile, va trebui să colaborez şi să mă supun puterii legislative în statul român. În acele momente treci prin toate etapele, te gândeşti la tine, la ce simţi, dar te gândeşti şi la impactul pe care poate să îl aibă ceea ce o să faci în viitor. Şi atunci a trebuit să iau decizia destul de repede", a spus Cristina Guseth.

Întrebată dacă s-a simţit intimidată de senatorii jurişti aceasta a răspuns: "Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu, eu nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educaţie juridică, dar tocmai de asta eu cred că acolo pot reprezenta justiţiabilul. Şi el trebuie să înţeleagă aceste legi, legea nu este apanajul unor oameni cu experienţă juridică, legea se aplică. Eu voi reprezenta aceşti oameni şi voi face un efort suplimentar ca să înţeleg şi să iau decizia bună".

Întrebată de ce s-a blocat la întrebarea senatoarei Cătănici privind imunităţile, Guseth a arătat: "Da, acolo m-am blocat (...) Ce aţi văzut că s-a întâmplat, deci acolo m-am blocat şi am uitat de imunitatea despre care tot vorbim pe care o au în caz de percheziţie, de arest preventiv, imunitatea pe care o au parlamentarii".

Întrebată dacă i-a fost teamă să le spună în faţă că ei sunt cei vizaţi atunci când se vorbeşte de imunitate, Cristina Guseth a admis că "nu poţi să le spui în faţă, pentru că totuşi cu oamenii aceştia trebuie să colaborezi", "Şi atunci, da, mi-a fost greu să le spun lucrul acesta, deci nici măcar nu mi-a trecut prin cap... deci m-am blocat pe întrebarea aceea pe imunitate, foarte adevărat", a adăugat ea.

Guseth a mai precizat, întrebată cum va gestiona elaborarea de proiecte de lege beneficie justiţiei, că va veni cu experţi în Parlament să susţină aceste proiecte, din moment ce ea nu are pregătire juridică.

"La minister voi face proiecte care să ducă la consolidarea reformei din sistemul judiciar, care îl deranjează atât de mult pe domnul Nicolicea. Am experienţă, ca dovadă ceea ce am făcut, am lucrat cu instituţii din sistemul judiciar şi am avut rezultate. Deci experienţă de a face proiecte şi de a obţine rezultate am. Experienţă managerială am. Nu sunt jurist", a mai spus ministrul propus.

Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Justiţiei, este de 17 ani director al fundaţiei Freedom House România.

Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica Bucureşti, iar după Revoluţie a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).

Aceasta a iniţiat şi coordonat programe de pregătire pentru jurnalişti şi manageri de presă şi a coordonat programul şcolii BBC în România.

Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce priveşte "stadiul democraţiei" în aproape toate ţările lumii.

Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achiziţiilor publice. Ea a fost iniţiatorul şi liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.

În anul 2007, Freedom House România şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei erau acuzaţi de către ministrul de Justiţiei de la acea vreme, Tudor Chiuariu şi de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) de presupuse ilegalităţi comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupţie.

În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al şefului PNA (actual DNA), actual avocat, susţinea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de "poeţi, filologi, persoane care nu aveau noţiuni de procedură penală şi de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar". Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică şi a fost realizat de trei experţi ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, ”manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituţia, procedura penală, aspectele tehnice”.

Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a lansat şi el la acea vreme acuzaţii foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei şi a unor membri ai societăţii civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House.

Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiţiei, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanţei supreme împotriva Monicăi Macovei şi a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale faţă de fostul deţinător al portofoliului de la Justiţie, Monica Macovei, în cazul licitaţiei pentru auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că "fapta nu există".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici